Dimineata "Perfecta"

[Rose Evans]

Rose se trezi brusc dintr-un vis minunat. Ce putea fi mai frumos decat sa visezi un baiat??? Mai ales daca e si saten cu ochii verzi ca smaraldul. Ei bine, exact asta visase fata. Se facea ca erau impreuna la marginea unui satuc - nu stiu exact care. El tinea cu grija mana firava a copilei in mainele sale protectoare. Era un apus de soare pe sfarsite. Intunericul noptii se intindea cu maretie asupra pamantului, lasandu-l in scurt timp intr-o bezna ca smoala. Luna se ridica cu grandoare de dupa coline, imprastiind raze argintii in jurul ei. Licuricii isi intinsera gingasele aripi si pornira in aventura noptii.
Dar ne intoarcem la personajele noastre. Peter - misteriosul baiat cu ochi verzi - ii soptea tandru fetei sentimentele sale. Dupa un moment de liniste sufocanta, cei doi isi apropiara buzele trandafirii, cand...Ghiciti ce s-a intamplat?!!
SUNA CEASUL DESTEPTATOR!!! E sambata!! De ce am pus ceasul asta blestemat sa sune SAMBATA!!! Urma o serie de injuraturi, nu tocmai decente, apoi se puse la loc in pat incercand sa doarma. Insa degeaba. Vazand ca incercarile sale au dat gres, Rose se trezi si isi lua pe ea la repezeala o pereche de blugi gri si un hanorac galben. Se uita in jur la celelate paturi si vazu ca celelalte cercetase dormeau. Ii mai scapa o injuratura apoi cobori in graba in camera de zi pentru a nu le scula si pe ele. Se arunca intr-un fotoliu de langa semineu si incerca sa se gandeasca la ceva. Dar la ce?? Incerca sa-si aminteasca visul ametitor intrerupt de handicapatul ala de ceas, dar nu reusi. Dupa cateva minute se gandi sa faca o plimbare. Dar pe unde??? Si cu cine??? Nu prea vroia sa mearga singura...Simtea nevoia de compania cuiva caruia sa se plnga de dimineata ei "perfecta". Dar cine era nebun sa se trezeasca la o ora ca asta??? Cred ca era vreo 5 jumatate!!! In cele din urma iesi din camera cercetasilor, dar fara sa stie unde merge. Inainta taraindu-si picioarele care refuzau sa se deplaseze pe coridoarele pustii ale castelului distrasa de baiatul "perfect" din vis. Chiar atunci simti o izbitura. Inca adormita si ametita in urma trezirii bruste intrase din neatentie in ceva, sau mai bine zis in cineva...

[Guest]

-Salut! am zis eu brusc lovit.
-Salut!
-Ce e cu tine asa de dimineata?
-Ma plimbam! Nu am putut sa dorm! Tu ce faci?
-Am avut un cosmar! Vrei sa te plimbicu mine?
-Bine!
Alexander cu Rose s-au plimbat prin toata scoala si nu au observa cand au iesit afara din scoala!
Alexander se simtea bine in compania lui Rose!

[Rose Evans]

Se plimbara timp de vreo ora, imprietenindu-se si distrandu-se de minune. Dar in scurt timp stomacul lui Rose incepea sa dea semne de nemultumire. Fata se uita la ceas si observa ca de fapt nu trecuse doar o ora ci trei, de cand se plimbau.
" - E deja ora opt si jumatate. Nici nu am observat cand a zburat timpul. Ar cam trebui sa plec..."
" - Da...mi-a parut bine sa imi petrec timpul cu tine " spuse Zen zambindu-i colegei.
Dar in timp ce se indreptau spre castel, de dupa un tufis, se auzi un zgomot ca o cazatura. Rose se apropie cu atentie de acel loc urmata indeaproape de Zen. Baiatul isi scoase bagheta si sari in tufis. Spre uimirea lui Rose, persoana care cazuse, producand acea bufnitura, nu era alta decat Bell Evans, sora ei...
" - Ce faci aici??? Ma spionezi???" intreba Rose iesindu-si din fire...
" - Hey, tu crezi ca nu am ceva mai bun de facut??"
" - Sa vedem...atunci ce cauti la ora asta in acel tufis???"
" - Pai...aaa..vezi tu...astept pe cineva..." raspunse Bell inrosindu-se la fata.
" - Ooo...Si ma rog pe cine astepti tu la ora asta? Cu cine ti-ai dat intalnire intr-un tufis??" facu Rose curioasa la sora ei.
" - Cu nimeni!" i-o taie Bell.
" - Si vrei sa te cred?? Oricum am sa aflu chiar daca nu imi zici tu..."
" - Bine, bine...Cu un baiat din anul III de la Ochi-de-Soim. Esti multumita acum?" raspunse Bell invinsa.
" - Foarte multumita . Dar tot nu inteleg o chestie...Ce faceai in tufis???"
" - Pai te-am vazut venind incoace si m-am ascuns aici, dar m-am impiedicat si am cazut."
" - Suna tipic tie! "
Cercetasele incepura sa rada, dar fura intrerupte de Zen...

[Isabella River]

Zen nu mai apuca sa spuna nimic, caci din spatele sau aparu o fata de la Cercetasi, cu par castaniu, lung si ochi albastri.
''- Hei, Rose..'' spuse Isabella.
''- Buna, Isa.. ce faci?'' ii raspunse Rose zambind.
''- Pe aici.. Voi..?''
''- La fel.. El e Zen Alexander.'' il prezenta Rose pe baiat.
''- Aaa.. Buna. Eu sunt Isabella Swan..''
Se prezenta Isabella dand mana cu e.
''- Pai.. imi pare bine.'' spuse fata.

OOC: Sper ca nu-i vreo problema ca m-am bagat si eu.. :-)

[Guest]

-Trebuie sa ma duc in camera mea Rose!
Alexander I-a dat lui Rose o foaie pe care scria:
"Ne intalnim pe coridorul vechi, la statuia veche!"
-Inainte sa plec, Isabelle, ce faci aici?
-Ma plimbam!
Ne intalnim acolo Rose! Pa!

[Rose Evans]

OOC : Cum sa fie o problema, Isabella?? Esti binevenita oricand.

Rose isi lua la revedere de la Alexander, apoi cele trei cercetase incepura sa discute intre ele.
" - Cum de sunteti afara la ora asta? De obicei dormeati mai mult. Cand m-am trezit si am vazut ca nu era nici una in pat m-am mirat..." spuse Isa uitandu-se intrebatoare la cele doua surori.
" - Pai...pe mine m-a trezit ceasul desteptator." ii raspunse Rose amintindu-si de trezirea zgomotoasa.
" - Si eu m-am trezit tot din cauza ceasului." minti Bell evitand privirea lui Isabella.
" - Nu e adevarat!!!" o dadu de gol Rose..." Si-a dat intalnire cu un baiat de la ochi-de-soim."
" - Bine, bine...e adevarat. " aproba stingherita Bell.
Cele trei fete incepura sa rada si hotarara sa mearga la masa dearece vocile lor erau acoperite de caraiturile stomacurilor...

[Bell Evans]

Ajunse in Marea Sala, fetele se asezara si incepura sa manance din bunatati.
"-Si..Rosy, cine e baiatul cu care vorbeai??" intreba Bell sfioasa.
"-Pai..e..un prieten" spuse Rose, inrosindu'se brusc la fata.
"-Haide, sunt sora ta, iar Isa e prietena noastra. Nu vad nicio problema." o incuraja Bell.
"-Pai..il cheama Zen..e la Cercetasi..si ne'am plimbat impreuna cam toata dimineata." raspunse Rose, dintr'o suflare.
"-Ooo, toata dimineata?? Si ce ati facut voi "toata dimineata"?" intreba Isa inabunsindu'si rasul.
"-Ne'am plimbat..am mai vorbit. Hey, voi 2-Incetati sa mai radeti de mine pe la spate." se rasti Rose, usor stingherita.
"-Noi?? Sa te vorbim pe tine?? Noi suntem ingerasii castelului, cum sa facem tocmai noi asa ceva?" spuse Bell.
"-Da, are dreptate, noi suntem fete cuminti. Cum sa radem de Rosy?" adauga Isa.
Cele 3 se uitara pret de cateva secunde una la alta, dupa care izbucnira in ras si isi continuara linistite masa, pana cand.....

[Guest]

Alexander a vazut ca vremea a venit si ca trebuia sa se intalneasca cu Rose! El a plecat acolo! Cand a ajuns a incercat sa evite pe oricine il vedea in cale printr-o vraja de invizibilitate si trecere prin pereti! A vazut-o pe Rose si a zis:
-Salut Rose! a zis Alexande bucuros sa o vada din nou!
-Salut Alexander! bucuroasa si ea de intalnirea cu el!
-Mergem? a intrebat nerapdator Alexander.
-Unde? a zis Rose.
-Intr-un loc!
Alexander a deschis un perete din care s-a aratat un pasaj catre o camera! Cand a ajuns acolo Alexander a zis:
-Aici! Cum e locul?
-Minunat! s-a exprimat Rose bucuranduse! Mai stie cineva de acest loc?
-Nu! Si sper sa nu mai spui la nimeni!

[Rose Evans]

" - Fii sigur ca nu voi spune! E minunat!! Dar ce este acest loc??" intreba Rose, citindu-i-se curiozitatea in glas...
" - Asteapta, si ai sa vezi!" ii raspunse jucaus Alexander.
Fata se uita in jurul ei si observa cu atentie fiecare coltisor. Era fascinata de ce vedea. Era o camera inalta ca o catedrala, insa in loc de tavan era...cerul??? De fapt era o iluzie a cerului, exact ca in Sala Mare. Incaperea era invaluita intr-o mare de intuneric. Peretii erau pictati intr-un albastru marin, iar pe ei se observau incrustate, luminand mii de stele. Unele dintre ele erau unite de un fir subtire de praf auriu, formand constelatii, dar unele straluceau singuratice. Impreuna formau galaxii cuprinse de praf stelar. Era absolut magic sa privesti acele lumini, sa privesti intregul Univers desfasurandu-se in jurul tau. In coltul din partea stanga a camerei se afla o scara in spirala care ducea in varful turnului. Rose si Alexander urcara sus si descoperira ca se aflau in cel mai inalt punct al Hogwartsului. Aici nu mai exista tavan...Erau pe un fel de balcon, dar era diferit. Langa balustrada din lemn de abanos erau asezate cu grija, telescoape cu care urmareai pozitiile corpurilor ceresti. Pacea care ti-o transmitea acel loc era zapacitoare. Aveai senzatia ca esti cel mai fericit om de pe Pamant, dar in acelasi timp si cel mai trist. Era deja ora 18:00, iar soarele dadea sa se ascunda timid dupa Padurea Interzisa. Cerul era pictat in nuante rosiatice, dar pe alocuri se vedeau dare portocalii sau violet. Peisajul era incredibil. Se intoarse spre Alexander care era si el naucit de splendoarea locului ce i se intindea in fata ochilor.
" - Iti multumesc ca m-ai adus in acest loc. E incredibil. Nu am cuvinte sa-l descriu..." ii sopti Rose nestiind ce sa spuna...
" - Nu e nevoie sa spui nimic. Stiam ca o sa-ti placa. Eu vin adeseori in acest loc, mai ales cand sunt nelinistit"...
" - Dar hmm.. ce este de fapt acest loc?? Este cumva un observator??"
" - Da, este Observatorul Astronomic al Scolii Hogwarts. Este renumit si are si de ce..." ii explica Alexander fetei.
" - Hmmm..." ezita Rose" stiu ca ti-am promis ca nu voi spune nimanui despre acest loc si bineinteles ca nu o voi face fara acordul tau, dar as putea sa o aduc o data si pe sora mea aici? Sunt sigura ca i-ar placea si nu ar spune mai departe. Am incredere in ea..."
" - Pai..." Alexander se gandi o clipa apoi raspunse hotarat " nu vad de ce nu...Atata timp cat o sa pastreze secretul poti sa ii dezvalui si ei magia acestui loc."
" - Iti multumesc...Pentru tot...M-am simtit grozav cu tine azi" zise Rose zambindu-i noului sau prieten.
" - Cu placere. Se innopteaza deja, si sora ta isi va face griji. Ar fi bine sa plecam." ii sugera baiatul privind ingandurat spre soarele care se retragea agale dupa copaci, luand stralucirea Pamantului o data cu el...

[Rose Evans]

Rose citea linistita in fotoliul ei moale din camera de zi a Cercetasilor. In jururl ei era liniste, toti mergand deja la culcare. Era ora 24:00 noaptea, iar pleoapele fetei deveneau din ce in ce mai grele, pana cand devenisera asa de grele de parca ar fi fost din plumb. Dupa nici un minut, acestea cedara, iar fata cazu intr-un somn adanc. Dar somnul nu dura nici macar 10 minute deoarece Rose se trezi speriata, tremurand - avusese un cosmar. Si inca ce cosmar!! Se facea ca Alexander era singur in Padurea Interzisa, cand deodata il inconjurara niste creaturi fioroase. Dar nu putea fi adevarat!!! Adica, Alexander sigur e in patul calduros din dormitorul baietilor. Dar trebuia sa se asigure. Urca in graba scarile spre turnul baietilor si batu la usa. Cineva ii deschise, dar acesta nici nu apuca sa intrebe cine era, ca Rose izbucni.
" - Alexander e aici?? Spuneti-mi ca doarme!!"
" - De fapt nu e aici" raspunse calm baiatul" seara obisnuieste sa se plimbe pe domeniul castelului, insa nu s-a mai intors."
" - Si nu ati plecat sa-l CAUTATI??!! "striga Rose la ei..."Nu conteaza.Pa!"
Fugi cat o tineau picioarele spre dormitorul fetelo si o trezi pe Bell.
" - Ce naiba e cu tine?? Si de ce esti asa alba la fata? Ce s-a intamplat?? Raspunde-mi Rose!!"
" - Am avut un fel de...viziune, dar pot sa jur ca e adevarat. Alexander este in Padurea Interzisa inconjurat de bestii salbatice. Trebuie sa-l ajutam."
" - Ok...Dar calmeaza-te un pic. Gasim noi o cale. Hai sa mergem la McGonagall."
" - Nu putem!! Asa o sa se afle ca Alexander a fost in Padurea Interzisa si ar putea fi exmatriculat..."
" - Da, ai dreptate.Atunci hai sa mai trezim cativa elevi si sa mergem sa-l ajutam. " sugera Bellyshor
" - Buna idee. Si in drum spre padure putem trece si pe la Hagrid. Ne-ar putea ajuta si el un pic... Ma dus sa le trezesc pe fetele din camera. Tu du-te la Stefan. Ne vedem aici in cinci minute."

OOC : Bellyshor, continua tu plz acum...