Pofta de briose..la miezul noptii

[Bell Evans]

Ora 12.08. Bell dormea linistita in patul sau. Visa un camp insorit, presarat cu milioane de briose cu ciocolata. Mmyummy, dar ce bine arata gandea fata pofticioasa. Cand sa muste din prima briosa, se trezi din cauza unui chiorait suparator. Clar, trebuia sa merg la cina. De aia am visat eu briose, pentru ca stomacul meu chiar are nevoie isi spuse Bell cu un regret. Dar daca ma gandesc mai bine, pot face o vizita pana la bucatarie. Sunt sigura ca spiridusii de casa imi vor da ceva sa'mi potolesc stomacul asta innebunit!!
Spunand acestea, se dadu incet jos din pat, incercand sa nu faca zgomot; isi lua tenisii si un halat, bagheta si porni spre Bucatarie. Daca imi terminam tema aia afurisita la Istoria Magiei, acum dormeam relaxata si satula in patul meu. Dupa o serie scurta de injuraturi, Bell iesi prin portretul Doamnei Grase si cobori la parter. Gasi tabloul infatisand un cos cu fructe si gadila para verde. Din neant se materializa o usa, care se deschise numai decat. In fata ochilor. Fata vazu o sala..mai mare decat Marea Sala, in care forfoteau mii de spiridusi.
Putin rusinata, Bell merse la doi dintre ei care stergeau vasele si le spuse:
"-Nu va suparati, dar mi'ati putea da ceva de mancare..eventual, uhmm, si niste briose??"
"-Sigur domnisoara, imediat!" chitai unul dintre spiridusi.
Nu dura 2 minute si Bell fu condusa spre o mica masa dintr'un colt, unde o asteptau o friptura de pui, cartofi copti si visatele briose.
"-Wow, mii de multumiri!" spuse fata.
"-Oricand, domnisoara, oricand. Pofta buna! si va mai asteptam pe la noi!" chitaira in cor spiridusii.
Dupa ce manca pe saturate, Bell le mai multumi inca o data pentru cina, si refuza politicos dulciurile pe care micile fiinte vroiau sa i le ofere. Chiar sunt foarte ospitalieri, Hogwarts are mare noroc!!
Dar sirul gandurilor ii fu intrerupt de un zgomot de pasi ce venea din spatele sau...

[Isabella River]

Isabella zambi cand o vazuse pe Bell.
''- Hei.. '' o saluta ea.
''- Isa.. Buna!'' raspunse Bell usurata dar cu zambetul pe buze.
''- Foame, nu?'' rase Isabella.
''- Mda.. Dar si tie, din cate se pare..'' ii raspunse Bell razand si ea.
''- Asa ceva..'' recunoscu Cercetasa.
''- Ce zici de o briosa?'' intreba Bell punandu-i fetei platoul in fata.
Isabella zambi si lua una incepand sa o rontaie.
''- Sunt foarte bune!'' exclama ea.
''- Multumim.'' spuse o voce din spatele ei. Era un spiridus care privea cu mandrie cum fetele ii laudau creatiile.

OOC: Ok.. nu e cine-stie ce.. Lipsa de inspiratie.. dar cum zicea June.. pofta de RPG..

[Bell Evans]

Fetele pornira spre camera Cercetasilor, infulecand briosele cu ciocolata.
"-Mmmm, sunt chiar foarte bune" spuse Isa.
"-Mmyupp, delicioase" adauga si Bell.
"-Sti, m'ai cam speriat cand m'am trezit si am vazut ca nu erai in pat" spuse Isa, usor panicata.
"-Sigur m'au rapit niste Inferi, care vroiau sa'i invat sa danseze" raspunse Bell, fetele incepand sa rada.
Dar rasul le fu intrerupt de Peeves, care trecu exact prin fata lor.
"-Oooo, ce faceti voi la ora aceasta tarzie, pe coridoarele pustii ale castelului??" intreba el, cu un ton ce nu sugera decat necazuri.
"-Ne'a fost foame, asa ca am facut o vizita la Bucatarie" raspunsera fetele, speriate.
"-Pe unde o umbla Filch, cred ca ar fi foarte bucuros sa va vada" le spuse strigoiul.
"-Nu as fi asa sigura" spuse si Bell, dupa care sopti Ascendio. Peeves zbura prin candelabru si disparu din raza lor vizuala.
"-A fost cat pe ce, doamne!!" zise Isa, ingrozita.
"-Sa mergem" sopti si Bell.
Fetele pornira din nou pe holul intunecat, pana cand auzira.....

[Steve Wandcore]

Pana cand auzira un mieunat de pisica. Cele 2 se ascunsera repede dupa un colt, pentru ca Bell isi uitase pelerina. Pe coridor isi facura aparitia D-na Norris impreuna cu un motan albastru. Bell si Isa il recunoscura imediat pe Tom, motanul prietenului lor Stefan si chicotira.
"Astia 2 traiesc o frumoasa poveste de dragoste." se auzi o voce din spatele lor. Cele 2 se intoarsera speriate si dadura cu ochii de stapanul uneia dintre pisici. Spre usurarea lor, nu era stapanul D-nei Norris.
"Imi pare rau... n-am vrut sa va sperii." spuse Stefan
"Ce cauti aici?!" intrebara cele 2 fete in cor.
"Pai... judecand dupa briosele din mainile voastre, cred ca acelasi lucru ca si voi."
Cele 2 fete incepura sa rada, iar Bell ii intinse lui stefan o briosa. Dupa ce o termina, Stefan isi aminti:
"De fapt, ar mai fi un motiv: Alexander nu e in turn.
"Ceee?" exclama Bell, scapand din mana o briosa.
"Am vazut ca voi doua lipsiti, dar sora ta inca doarme. Dar daca nu e nici cu voi..."
"Daca s-a dus iar in Padurea Interzisa?" spuse Bell ingrijorata.
"Ce ar trebui sa facem? Sa o trezim pe sora ta? Sa-l anuntam pe Hagrid?" intreba Stefan nelinistit.

[Rose Evans]

Rose dormea nestingherita in patul ei moale si calduros. Visa ca era acasa cu parintii ei si cu Nate, scumpul ei fratior. Toti stateau la masa mare de stejar din sufragerie si mancau. In timp ce mancau, fata povestea intamplarile hazlii de la Hogwarts petrecute in timpul anului I, cu sora ei Bell. (cu cateva exceptii, bineinteles). Apropo de Bell... Aceasta nu se afla la masa...Dar unde putea fi?? Rose se ridica brusc si isi intreba parintii care ii spusera ca nu stiu. Atunci Rose urca scarile pana in camera fetei, dar nu era acolo. Se gandi sa o caute la ea in camera, poate uitase ceva acolo. Deschise usa si trecu pragul...Dar ce sa vada?? Spre disperarea lui Rose, intra intr-o camera roz bombon cu tot felul de papusi Barbie ( nu le putea suporta). Atunci o zari pe Bell, la birou, mazgalindu-i toate posterele ei.
Socul fusese prea mare si in numai 5 secunde, Rose se trezi in dormitorul cercetaselor, transpirand, inca terorizata de acea imagine. De ce ma tot bantuie pe mine cosmarele astea afurisite???
Se ridica si isi lua halatul vernil pe ea, cu gandul ca se duce la o plimbare ca sa-si revina. Pentru un moment vru sa o trezeasca si pe Bell, dar se razgandi.
Cobori in camera de zi si iesi subtil prin portret, prin pufniturile Doamnei Grase. Isi puse pelerina invizibila pe ea in caz ca da de vreun intrus. Dar atunci auzi un sunet...Era un ras de fata...Hmm...De unde cunosc eu acest ras? Asculta cu atentie in continuare pana cand realiza sursa misteriosului chicotit. Ce cauta Bellyshor la ora asta pe coridoarele castelului?? Se indrepta spre sora ei , aproape alergand... Ajunse imediat gafaind si sari pe Bell. Insa aceasta nu avu tocmai reactia pe care spera Rose. Parca ar fi imbratisat-o un paianjen. Cam asta a fost expresia lui Bell.
" - Usurel, surioara!" incerca Rose sa o linisteasca.
" - Rose..." spuse Bell nesigura" Tu esti?"
" - Cum adica daca eu sunt? Ce intrebare e asta??"
" - Da-ti pelerina aia jos ca sa pot sa te strang de gat, copil batut in cap!!!" striga Bell prinzand curaj.
" - Aaaaa...Scuze, Bellyshor. Nu am vrut sa te sperii, dar sa te fi vazut ce moaca ai facut cand am sarit pe tine."
Rose incepu sa rada si in scurt timp, toti patru prietenii radeau cu pofta de intamplarea dintre cele doua surori.
" - Data viitoare jur ca te strang de gat...Asta meriti!!!" Zise Bell inca chicotind.
Dar veselia copiilor fu intrerupta de o prezenta necunoscuta...

[Bell Evans]

De dupa colt aparu nimeni altul decat Severus Snape.
"-Mai, mai, nu aveti somn??" intreba el pe un ton acid.
Isa se ineca, nereusind sa termine ultima bucata din briosa. Anapneo rosti Snape calm. Fata isi reveni imediat, dupa care ramase ingrozita alaturi de ceilalti elevi.
"-Si as putea sa stiu motivul pentru care umblati noaptea pe coridoarele scoli?? Domnisoara Evans?" spuse profesorul, prinvind'o rece pe Bell. "Esti o Cercetasa foarte inteligenta, cu talent din plin, dar de data asta m'ai dezamagit..Si, hmm, domnul Wandcore, dumneavoastra v'ati hotarat sa iesiti imrepuna cu domnisoara Evans??" mai intreba el, cu ochii sclipind de rautate.
Rose si Isa se dadura incet in spate, vrand sa plece.
"-Nu nu nu, dar cum sa plecati tocmai acum, putem sa ne distram toti 5" spuse barbatul.
"-Este numai vina mea..Mie mi'a fost foame, asa ca m'am dus pana la bucatarie si am luat niste briose. Ceilalti nu m'au vazut in pat si s'au ingrijorat" spuse Bell serioasa.
"-Aha, deci domnul Stefan isi petrece mai nou serile in dormitorul fetelor..Foarte interesant, domnisoara Evans" raspunse Snape, izbucnind intr'un ras malefic.
Bell simti ca se albeste la fata. Niciodata nu fusese prea buna la minciuni. Mereu mama sau sora sa o prindeau cand mintea, dar acum trebuia sa faca ceva sa'si scoata prietenii din aceasta situatie.....

[Steve Wandcore]

Deodata, lui Plesneala ii sarira in cap doua pisici: D-na Norris si Tom, motanul lui Stefan. Bagheta lui Plesneala ii zbura din mana din cauza socului, iar acesta incerca, fara succes sa isi ia pisicile din par, respectiv ochi.
Cei 4 colegi se intelesera din priviri si o luara la fuga inapoi spre camera cercetasilor. Odata ajunsi acolo se prabusira pe fotolii ca sa isi traga rasuflarea.
"Uf... sa analizam situatia..." incepu Stefan. Apoi continua:
"Roshyor, sper ca nu mai vrei sa-mi arunci pisica pe geam!"
Cei 4 izbucnira in ras.
"Cred ca o perioada ar trebui sa bem doar din sticlele noastre, in caz ca Plesneala se gandeste sa ne administreze niste Veritaserum.", sugera Isa si toti ceilalti o aprobara. Apoi Stefan continua:
"Si, nu in ultimul rand: nu stim inca pe unde umbla Alexander."
"Poftim?!?!?!" tipa Rose.
"Sunt chiar aici!" se auzi o voce din spatele lor: Alexander rontaia o briosa.
"Unde ai fost?!" intreba Stefan indignat.
"Pana la bucatarie. Am luat-o printr-o intrare secreta din Sala Armurilor."
"Nu vei inceta niciodata sa ma uimesti! Cate intrari secrete mai stii?" intreba Stefan printre rasete.
"Pai..." incepu Alexander.

[Bell Evans]

"-Pai, stiu destule" spuse baiatul, zambind cu subinteles.
"-Ce ziceti, ne mai plimbam prin castel, sau ne intoarcem in plictisitoarea noastra Camera de Zi?" intreba Bell.
"-Si daca ne mai intalnim cu Snape.."domnisoara Evans"? spuse Isa, razand.
"-Am scapat o data, ne salvam si a2a oara, numai nu o mai puneti pe surioara mea sa minta, e dezastru la asa ceva, dupa cum vedeti" zise Rose, mangaindu'si sora pe umar.
"-Nu trebuie sa'mi amintesti, stiu deja!!" ii raspunse Bell.
"-Susunie, Susunie" spuse Rose, si toti ceilalti ramasera perplexi, mai putin Bell care incepu sa rada de figurile lor.
"-Ce a spus?!" intreba Stefan interesat.
"-Mda, tin sa va anunt ca Rose este..uhmm..OBSEDATA de koreeana..Acum stiti si voi" le raspunse Bell, razand cu pofta.
"-Imi place foarte mult" o completa si Rose.
"-Ahamm, interesant. Si ce inseamna ce a zis??" intreba Zen. "Pentru ca noi nu suntem sora ta sa iti cunoastem pasiunile ascunse"
"-Uhmm" isi drese glasul Bell, abtinandu'se sa nu izbucneasca in ras.
"-Inseamna sora. Si Bell, nu mai rade ca invat injuraturi in koreeana si atunci nu ma mai deranjez sa'ti spun ce inseamna" zise Rose, zambind malefic.
"-Bine, bine, haideti sa mergem" spuse Stefan.
Stefan si Zen mergeau primii, iar Bell, Rose si Isa in spatele lor. Pasii lor rasunau ca valurile marii ce se izbesc de stancile ascutite. Linistea profunda era spulberata din cand in cand de soaptele copiilor, care erau dornici de aventura.
In fata lor se ivi deodata nimeni altul decat Dobby.
"-Dobby!!" spusera Bell si Rose in cor.
"-Domnisoarele Evans" chitai spiridisul fericit de intalnire. "Ce va poarta prin castel la ora asta?"
"-Pofta de aventura" raspunse Rose.
"-Dobby trebuie sa curete coridorul, Dobby suparat pe Peeves care mereu face mizerie!!" spuse spiridusul trist.
"-Te ajutam noi" spuse Bell, abia atunci observand mizeria de pe coridor. Curatenius rosti ea, si toata mizeria disparu.
"-Dobby foarte fericit. Dobby multumeste domnisoarei Evans" spuse Dobby, cu zambetul pana la urechi.
"-Nu iti fa griji, Dobby, acum te poti intoarce la treaba ta, si nu ezita sa ne ceri ajutorul daca vei avea vreodata nevoie" zise si Rose.
Spiridusul disparu cu un mic pocnet, care fu urmat de un zgomot mai mare...

[Rose Evans]

Semana cu zgomotul a zeci de armuri daramate. Hmmm... De fapt chiar asta si era. In fata copiilor, zacea o gramada de fier de curand doborat. De dupa armurile intepenite din mijlocul coridorului isi facura aparitia nimeni altii decat Tom si Doamna Norris.
" - Ahh...Motani blestemati!!" urla Rose calcata pe nervi. Cheatz!!! Marsss!!"
" - Hmm...Rosyshor, nu stiam ca la pisici se spune marss..." observa Bell si incepu sa rada de sora sa.
" - Taci, Bellyshor ca si asa m-au scos din sarite destul matzile astea!" se imbufna Rose...
" - Gata, gata..Sunt cuminte. Ca un ingeras!" zise Bell si facu un cerc imaginar deasupra capului ca o aura.
" - Vezi, Stefan? Trebuia sa arunc motanul ala albastru de mult pe geam."
" - Dar a fost si vina pisicii lui Filch. Nu doar a lui Tom!!"
" - Pai bineinteles, o sa inoate amandoi sub clar de luna."
Insa discutiile aprinse ale cercetasilor fura oprite de Isabella.
" - Hmmm, nu vreau sa va stric distractia, dar cred ca toata scoala a auzit zgomotul armurilor si fara sa-l mai amplificati si voi. Asa ca propun sa o stergem de aici!! Ce ziceti??" facu ironica Isa, dar reusi sa ii readuca cu picioarele pe pamant pe prietenii ei.
" - Da, Isabella are dreptate" zise si Alexander." Haideti sa plecam de aici."
Copii alergara disperati pe coridoare, nestiind unde sa se ascunda. Chiar atunci ii veni o idee lui Stefan.
" - Ce-ar fi daca am merge la bucatarie?? Nu cred ca ne-ar cauta careva acolo..."
" - Pai, nu vad de ce nu... " aprobara ceilalti in cor acceptand orice idee le-ar fi putut salva pielea.
Ajunsera in fata unui tablou care era foarte asemanator cu cel de la intrarea in bucatarie. Insa nu era acelasi... Din pacate, copii isi dadura seama prea tarziu de acest fapt si deschisera pictura, aruncandu-se dupa ea. Spre mirarea lor, in loc sa ajunga intr-o incapere luminata, cu o multime de spiridusi binevoitori, cazura intr-un topogan circular, de piatra. Alunecara ceva timp pana cand se prabusira la pamant cu o bufnitura dureroasa. Rose isi ridica privirea, verificand daca si ceilalti erau bine. Dar cand sa se ridice o durere ametitoare o tinti la nivelul gambei. Se uita spre picior si, spre teroarea fetei, vazu cutitasul ei cu varful infpit in piciorul fetei. Ceilalti prieteni se ridicara si examinara camera, insa Rose nu putea nici sa se miste.
" - Aaa...prieteni...o mana de ajutor si la mine?" ingaima Rose.
Cei patru cercetasi se intoarsera si o vazura pe fata intinsa pe jos, cu un firicel de sange curgandu-i din gamba.
" - Rose, ce nai...! Ce ai patit?? Cum a ajuns cutitul asta in piciorul tau??" intreba speriata Bell.
" - Hmmm... de unde vrei sa stiu eu?? Cred ca a cazut la coborare si cand m-am prabusit am aterizat pe el. Dar acum ma ajuti si pe mine sa scap de cutiasul asta?? Nu de alta, dar ma cam incomodeaza." facu Rose ironica strambandu-se la sora sa.
Dupa lungi discutii, Stefan se oferi sa ii scoata fetei varful. Apoi incercara sa-i opreasca hemoragia. Isa avea la ea o batista curata, cu care Bell ii bandajase piciorul. Dar chiar daca era bandajat, cum avea sa mearga?? Cei patru prieteni o ajutara sa se ridice apoi incercara sa gaseasca o cale de iesire. Rose topaia intr-un picior examinand peretii, pana cand Stefan scoase o exclamatie...

[Steve Wandcore]

"- Avem o mica problema... Nu exista nicio usa aici!!!"
Cei 5 examinara camera: era o incapere circulara, foarte inalta, cu podeaua si peretii negri. In apropierea tavanului pluteau cateva sfere de lumina. Peretele circular era acoperit de o serie de portrete hidoase. Intr-unul dintre ele se putea observa un model tipic de vrajitoare rea desprinsa din basme, cu pielea verde, nasul coroiat, fata plina de riduri si o cocoasa in spate, in timp ce din altul iti zambea un cuplu de vampiri cu pielea argintie si ochii rosii. Cel mai ciudat lucru era faptul ca nici unul dintre portrete nu era viu, spre bucuria copiilor.
"Are cineva idee cum sa iesim de aici? Iesirea ar trebui sa fie intr-un tablou, dar in care? Si cum sa il facem sa se deschida?" intreba Isa foarte nelinistita.
Rose incepu sa examineze tablourile si se opri asupra unuia din ele. Acela infatisa o femeie batrana care ar fi aratat normal daca nu ar fi avut pielea de o intensa culoare aurie. Batrana din tablou nu avea parul carunt, ci negru ca abanosul, legat intr-o coada impletita rasucita de doua ori in jurul capului ca o coroana. Mai avea ochii migdalati ca o asiatica si purta o rochie verde dintr-un material stralucitor care parea a fi matase si un sort alb de bucatarie legat de mijloc. Rose spuse.

OOC: sper ca stii pe cine am descris