O veste imbucuratoare

[Jenny Spring]

Guys, let me tell you something…
O mai stiti pe prietena noastra, Yvonne Dallas?..Raza noastra de speranta?.. Ingerul nostru pazitor?..Sursa noastra de jokesuri?
Era prea crud Dumnezeu sa o ia asa fara nici un drept. Un copil cu vise marete..Sa ajunga starleta, si medic veterinar..
Inca mai simt acele lacrimi amare in coltul ochilor..Inca le simt..Da.. Desi ele nu curg, pastreaza vie amintirea roscatei.
Dar sa fi fost chiar asa?..
Nu, mi-am spus. NU. Nu avea cum sa fi disparut..Nu..
Desi auzisem ca nu mai era printre noi, eu inca mai aveam sperante.Inca credeam ca e undeva acolo in Buzau, alaturi de mama sa.
Apoi am cazut in deznadejde..

Apoi, o raza de speranta mi-a luminat calea. Sandra Potter. O tipa de treaba, care tinea la mine. Da..Care era ca Ingrid. Iar golul acela aflat in inima parca se diminua de fiecare data cand o contactam.
Si imi spuneam: vai, doamne, nu ai fost asa crud cu mine. Uite, ca mi-ai daruit-o pe ea, desi o luasei pe cealalta.

Astazi… Ceva s-a schimbat..
In timp ce vorbeam cu Simona(adik Sandra), am adus-o in discutie pe roscata vipinoasa.
I-am spus tot ce simtisem in aceste trei luni. Cum am primit vestea, cum am indurat primele zile de dupa deces s.a.
Iar ea mi-a marturisit ceva. Ceva ce m-a lasat fara cuvinte.

EA fusese in tot acest timp… Ingrid. Viperina noastra scumpa.
“Crede-ma , m-am ascuns dupa minciuna asta ca sa va scutesc de o suferinta. Am crezut ca daca mor, ma veti uita.
Am stat acele zile groaznice in spital.. Te vedeam plangand alaturi de mine. Chiar credeam ca aveam sa mor curand. N-a fost asa..
Am trecut de boala asta.. Dar acuma era prea tarziu. Deja il rugasem pe tata sa ma ajute.
Intelesese motivul pentru care recursesem la astfel de metode.
Si eu intelesesem ca nu puteam sa mai dau timpul inapoi..sa spun ca n-a fost asa..
Mi-era frica ca daca spun acum adevarul..Nu veti mai vorbi cu mine…

Dar nu am mai putut suporta.. A trebuit sa ma descarc… Sa spun cine sunt de fapt…

AA..Park as fi Deok-man din Secrete de la palat…Yea, si eu ma uit..=))))” asta mi-a zis Yvvy (OCC: Chiar te uiti la secrete de la palat?)

Deci…Welcome back, Ivonne. Si NUU..prietenii buni nu iti vor intoarce spatele…Niciodata..><

OCC: Cat am scris!

[Iseult Cromwell]

She's right, guys..


aaa...NUUU..
NU LA FATZAAA!:-S

[Helena Daphne Rose]

Asta chiar ca e o veste imbucuratoare.

Yvonne , desi nu ne-am cunoscut deloc pe forum...am ramas chiar socata cand am aflat la topicul de la Artists Hangout cand au spus fetele cum ca...ai murit. Adica , eu stiu cum e sa-ti moara cineva drag :-(
Si nu , nu cred ca o sa te bata sau certe nimeni Poate ca i-ar veni sa te imbratiseze sau ceva de genu'

Welcome back

[Katya Sokorov]

( ca sa fac putin RP ca sa incep ? Mpai ar veni cam asa : ) Sophie ridica o pancarta pe care scria "Yeeey Yvonne traieste !" pe care erau desenate tone de fete care zambesc si rad.

Mmm... nu, nu te-am fi uitat, Yvonne si nici nu te-am cunoscut prea bine, dar tot nu te-as fi uitat
Si... nu pot sa scriu o tona ca pur si simplu nu am idei la chestii din astea.

[Iseult Cromwell]

Uhh..: Mersi mult. Oricum,avem timp sa ne cunoastem..nu-i asa?>< Pari o persoana extraordinara, Helena.

Si uu..Sophie...Tocmai vorbesc acum cu tine pe mess.. Nici cu tn nu prea am apucat sa vb...Dar stiu ca esti foarte de treaba. ><

[Helena Daphne Rose]

Yep...>< Merci mult...
Apropo , imi dai si mie id-ul tau?

[Desiree Rose Goth]

Ce veste
Yvonne,cum te-ai putut ingropa de vie? Cum sa te uitam?
Bine ai revenit printre noi><

[Iseult Cromwell]

UU..cu lopata. Cum i-am spus si lui Sophie..A fost cam intuneric acolo jos, si am mancat cateva rame , sa nu mor de foame...Da in rest..:-j

ID-ul meu este ingrid_nicola.

[Desiree Rose Goth]

Dar data viitoare (doamne fereste) sa nu te mai ingropi,ok?
Si daca te ingropi,sa ne iei si pe noi cu tine

[Helena Daphne Rose]

Aoleu , si noi! Ti-am tine companie , dar eu una n-am sa mananc rame Kiddin'