Dust and Whispers...

[Katya Sokorov]

- Camera Necesitatii... sopti ea. Mai exact, buzele ei se miscara imperceptibil iar gura ei soptise numele misterioasei camere fara voia ei. Inecata in praful rutinei, dorea un moment de relaxare, un moment in care sa rada pana nu mai poate. Isi stranse parul brunet la spate intr-un coc complicat, insa care ii dadea mai multa libertate de miscare, iar apoi zambi. Aranja draperiile din jurul patului sau si isi dadu pijamalele jos. Se uita dupa o bluza albastra si blugii ei negrii, scurti pana la genunchi, cu multi nasturi si tone de buzunare, care erau grei dar asta o facea sa ii placa mai mult, fiindca ii simtea pe ea. Adidasii aveau un model modern, sportiv, dar nu elegant. Nu, elegant in niciun caz. Isi trase pantalonii pe ea, intr-un fel grabita, apoi isi stranse cureaua si isi indesa bluza albastra. Nu era o bluza cu multe accesorii. De fapt, era o bluza destul de simpla, iuni, care se intindea si se aranja dupa forma corpului ei. Isi baga picioarele in adidasi, parca ar fi indesat o bucata de hartie si nu picioarele ei, si stranse sireturile cat de tare a putut. Poate putin prea tare.

Arunca roba pe ea si si-o infasura strans in jurul corpului. Scoase bagheta din sertar si facu o vraja de deziluzionare, ca sa poata iesi usor si fara sa fie observata. Pasi usor spre usa care dadea spre scarile care duceau la camera de zi. Sari peste a patra treapta, care scartaia ingrozitor. Putin mai tarziu, era in fata tabloului doamnei grase, care se plangea ca a fost trezita la ora unu noaptea, iar in realitate mai erau... 4 minute pana la ora unu noaptea !

Sophie se uita in jur si stranse bagheta in mana. O umbra ? Nu. O pisica slaba se plimba de-a lungul coridorului. 'Doamna Norris...' murmura Sophie, cu privire la identitatea pisicii care cutreiera coridoarele. O lua usor de mijloc si ii intinse o bucata de carne. Pisica miorlai satisfacuta si nu dadu 'semnalul' de alarma. Sophie se indeparta, pe varfuri, cat de repede putea. Nu dorea ca pisica sa se razgandeasca inainte ca ea sa dispara din campul sau vizual.

Si ajunsese. Etajul sapte, Camera Necesitatii. Nici nu stia ce dorea, asa ca se plimba prin fata locului unde trebuia sa apara usa dorind 'un loc de relaxare'. Deschise incet usa, ca sa nu scartaie, apoi intra rapid si o inchise. Isi dori ca acolo sa nu poata intra Filch, Plesneala sau alti profesori rautaciosi precum ei. Fata isi scoase roba si o agata de un cuier care aparuse in momentul in care o daduse jos de pe ea. Zambi, apoi se aseza jos, sperand sa apara cat mai repede inca cineva.

[Iseult Cromwell]

"Oh...Damn it..."exclama Yvi, aruncand perna la o parte. "Bine ca ma atentionati pe mine, nataroaicelor, ca sforai noapteaa..:-w:-w".
Isi lua bagheta de pe noptiera, si pleca din dormitor, lasand comentariile undeva in aer.

Inchise ochii si incerca sa se calmeze. 'Frate, mi-as dori sa se termine odata..'
Se uita in stanga si in dreapta, sperand sa NU gaseasca pe nimeni. 'Nu ar trebui sa imi fac griji...La ora asta, inafara de Pevees, nu mai bantuie nimeni pe coridoare..'

Unde putea sa mearga la ora asta?..Undeva unde sa fie in siguranta, undeva ca...

"Bingo!!^^ Camera Necesitatii, viiii...Aoch!"
Fiind prea entuziasmata, Yvonne nu mai vazu stalpul ala din piatra masiv asezat in mijlocul coridorului, si care avea o placuta pe care scria: Yvonne Dallas, sa nu te puna mama naibii sa te busesti de chestia asta la ora 1.00 noaptea, in drum spre Camera Necesitatii.

"O sa ma prefac ca nu am vazut."mormai bruneta, mergand mai departe.

'Deci.ce as putea sa imi doresc?..O camera in care sa ma relaxez, sa trag un pui de somn...Hm..Poate...'

Dar nu mai continua. Usa se deschise cu un scartait ingrozitor, lasand-o pe Viperina sa intre.

'Stai putin...Acolo nu e?'

Edit: n-am idei la ora asta, guys..:-<...Plus ca mi-e soomnn=)))..Deci..forgive me de data asta..;

[Helena Daphne Rose]

Helena se indrepta spre Camera Necesitatii. Desigur , era protejata de mantia ce o facea invizibila insa zgomotul facut de pasii sai alerti aproape ca o dadeau de gol. Stia sigur ca trebuie sa mai fie cineva in camera in momentul acela. Un prieten sau...? Nu mai conta , era abia ora unu noaptea. Trecand de un colt, o intalni pe D-na Norris care incepu sa miaune enervant.

"-Hai du-te naibii!"murmura cercetasa de sub pelerina si incerca sa-si astampere impulsul de a-i da un sut in fund matei.

Insa o ignora cum putu ea mai bine si merse mai departe. La un moment dat , avu impresia ca auzi un raset diabolic de-al lui Peeves. Insa castelul parea pustiu acum , in intunericul noptii.
Ajunsa in sfarsit la destinatie , observa cu stupoare usa masiva deschisa si o fata zicand:

"-Stai putin...Acolo nu e?"

Helena isi dadu pelerina jos , iar sunetul pasilor ei facu viperina sa tresare si sa se uite incruntata in spatele ei.

[Katya Sokorov]

Sophie zâmbi. "Bunã..." mormãi ea, plictisitã. "Ce sã facem ?"

"Nu știu, ce ai spune de... de..." începu Yvonne, iar apoi se încurcã. "Ce ați zice de Adevãr sau Provocare ... ?" întrebã Helena. "Mmmda... poate... dar și-a cam pierdut farmecul..." comentã Sophie."Dar e OK." zâmbi ea.

Se ridicã de pe jos și se așeezã pe o canapea. Le fãcu semn celorlalte douã sã vinã și ele.

"Cine începe ? Hai cã încep eu. Helena... Adevãr sau Provocare ?"

[Helena Daphne Rose]

Helena spuse fara ezitare:
"-Provocare , normal!"
"-Ok..."medita Sophie..."-Te provoc sa spui ca Cercetasii sunt cei mai culi!"
"-Oh...pai...Cercetasii sunt cei mai culi."zise Helena.
"-Mai cu convingere!"
"-Cercetasii sunt cei mai culi!!"aproape ca striga zambind larg fata.
"-Siiigur"o ironiza Yvonne.
"-Dap , acum Yvonne...Adevar sau provocare?"ranji Helena.
"-Oare? Provocare!"

Cercetasa se incrunta si se gandi ce provocare sa ii dea...Desigur , una care sa depaseasca limitele "bunului-simt" ale castelului. Simtea cum cele doua fete o urmareau cu privirea , asteptand curioase vorbele ei. Deodata un beculet ii se aprinse in cap si spuse:

"-Te provoc sa te duci sa iei artificiile vrajitoresti din dulapul acela"indica fata iar apoi continua: "si te duci pe coridor , il cauti pe Filch , aprinzi artificiile si le arunci spre el pe furis. Got it?"
"-Ok , de abia astept sa vad asta.."chicoti Sophie.
"-Am inteles , sa traiti!"chicoti viperina si se duse spre dulap sa ia artificiile...

[Iseult Cromwell]

'Una, doua, trei..cinci...zece..douazeci..'
Se apropie de Helena:
"Babe, ajung astea?;"si arata spre muntele de artificii colorate.
"Parca n-ai avea viata, babe..:|... Mai iaaa... Multeeee"tipa cercetasa, dand din maini de parca mai avea putin si isi lua zborul.
"Da ma dor mainileeeee...."se planse Yvi.
"Misca-te, mai...Si nu te mai plange atataa!"spuse si Sophie, impingand-o din spate. "Parca ai fi bunica-mea!:|"

Oftand, viperina lua maldarul de artificii si se indrepta spre iesire.
"Nu, mersi, nu am nevoie de ajutor...Mai am vreo doua degete de la picioare libere..:|:|"
Dupa care disparu din raza lor vizuala.

Liniste si pace. Liniste si pace. Liniste...Pace...
"Taci, ba!"exclama Helena. "Cred ca am auzit ceva.."
"Ham?"intreba Sophie, aflata in coltul opus al camerei.

"Tu-ti artificiile....Ahh!..Parul meu finut, frumos...M-ai distruuus!!!...Vino incoa!"

"Vezi?^^ Ti-am spus eu."

Bruneta aparu langa ele, cu o pancarta in mana stanga, si cu Dna Norris in cealalta.
"Ce e cu matza?"intrebara fetele.
"AA...Ea este ostaticul..^_^..Misiune indeplinita, girls."

[Katya Sokorov]

"Știu ce sa facem cu pisica... sa o punem într-o cușcã și sa ii punem un calus la gura" zâmbi Sophie, chicotind. Aparu o cusca in care fata o puse pe Doamna Norris.

"Asa... Helena, tu imi dai provocare acum..."
"Da cu lipici pe dna. Norris..." spuse Helena, zambind.
"Placerea mea..." rase Sophie si in Camera aparu un tub urias de lipici, de vreo 20 de litri. Fata destupa capacul si il turna printre gratiile custii, iar lipiciul cazu pe doamna Norris.

Sophie incepu sa rada.
"Si-a primit ce merita !" ranji ea.


"Yvonne... Adevar sau provocare ?"

[Helena Daphne Rose]

Viperina se imbufna si isi sprijini fata de mana sa:
"-Adevar."
"-E adevarat ca...te plictisesti?"intreba Sophie.
"-Sincer? Da!"
"-Hei , hei , hei...ati uitat cine e cu voi?"ranji Helena. Sophie se uita ingrozita la ea si se arunca pe canapea , cu mainile la urechi , mormaind "Nu-uri".
"-Ce ai?"intreba exasperata Yvonne.
"-Nu..."sopti Sophie.
"-Oameni buni , imi explicati si mie ce se intampla?:-w"se revolta bruneta. Sophie ofta , se linisti...si se ridica in capul oaselor , uitandu-se suparata la Helena.
"-Pai , tocmai vroiam sa va propun ceva Stiti , cand lumea imi spune ca se plictiseste , un singur cuvant imi vine in minte..."ranji Helena.
"-Si care e ala?"intreba zambind larg Yvonne cu glasul nerabdator.
"-Farseeeee!!!"
"-Oh :>...si de asta te-ai suparat mai Soph?"
"-Crede-ma , nu stii in ce belele ne baga de obicei!"
"-Oh , relax , take it easy...Promit ca de data asta imi vor iesi farsele!"incerca sa o convinga Helena pe Sophie , desi stia prea bine ca in adancul sufletului vroia si ea asta. Era ceva contagios , ce se transmitea de la prieten la prieten. Sophie ranji si ea , iar Helena citi in ochii ei aprobarea.
"-Oricum , faceam o farsa chiar si daca n-ai fii vrut."o ironiza ea.
"-Farse...suna interesant! Incepem acum?:>"propuse Yvonne.
"-Normaal , but first...avem nevoie de o idee originala si traznita."medita Helena.

[Katya Sokorov]

- Stiu... ranji Sophie si lua bagheta si transfigura intr-o cutie pe doamna Norris. Una foarte grea. O puse undeva in fata lui Filch, cu ajutorul vrajii de levitatie, si apoi o trasforma in pisica exact cand Filch se impiedica de ea.

Filch o lua, suprata, parca ar fi vrut sa o certe.
- Pisica aia nu merita certata... incepu Yvonne.
- Ce ? intrebara Sophie si Helena intr-un glas.
- Merita batuta ! termina viperina ranjind.

- Si, acum, ce mai facem ? intreba Sophie.

[Helena Daphne Rose]

"-Oareee? In orice caz , nu o sa ne plictisim :>"spuse Helena.
"-Chiar asa?"intrebara fetele.
"-Da! Sa va zic...Am un coleg Nick care obisnuieste la miezul noptii sa se duca in sala de Farmece si sa asculte muzica la casti..."
"-Asta nu-mi suna a bine..."incepu Sophie.
"-Vreti sa-i facem o vizita?"ranji Helena.
"-Cu ce scop , ma rog? /"intreba Yvonne.
"-Pai stii , nu e bine sa stea singur..."spuse Sophie care deja ii suradea ideea. Se gandea ca poate prietena ei vroia sa faca alta gluma stupida.
Cele trei luara Pelerina Invizibila a lui Helena si pornira spre destinatie. Odate ajunse , observara ca usa de la clasa era usor intredeschisa. Nick statea intr-o banca , cu castile in urechi si uitandu-se in gol.
Oare inca se mai gandeste la ea? Hehe...gandi Helena. Isi dadu seama ca inima lui inca ii "apartinea acelui inger", vorbele sale. Aceasta ranji si se gandi ce sa faca. Yvonne sopti de langa ele:
"-Asta oare asculta muzica romantica?" iar Sophie isi inabusi un raset. Helena zise , striga , sau ma rog , deodata:
"-Buuuuuuuuu....buuu!" Cele doua fete chicotira pe infundate iar baiatul din banca tresari. Mda , poate daca asculta metal numai auzea acel "Buuuu". Sophie incerca si ea sa faca ca Helena...