Secrete fermecate

[Kennya Allen]

Kennya mergea cu pasi grabiti pe strada principala din Hogsmade. Nu parea sa dea importanta baltilor sau pantofilor care intrau adanc in noroi. De mult nu mai fusese asa o ploaie. Elevii care treceau pe langa fata se ascundeau sub pelerine grabindu-se spre Castel, sau sa gasesca un adapost in magazinele calduroase si deja aglomerate. Parea destul de ciudat ca viperina sa merga singura prin ploaie, fara sa aiba o destinatie anume. Cel putin asa parea. Era greu sa deslusesti ceva sub ploaia abundenta de afara.

Cu mintile pierdute, undeva in departare, la propriile probleme, Kennya revenise la realitate cu o lovitura puternica. Dupa cateva secunde isi dadu seama ca o fata intrase in ea in timp ce se grabea sa scape de vremea urata de afara. Viperina se uita cu niste ochi nemilosi la ea. O apuca de gulerul robei si o ameninta cu o voce apasata.

"Uita-te pe unde mergi taratura!"

In secunda urmatoare o tranti pe fata in noroi si incepu sa rada cu un aer de superioritate.

"Acolo este locul vostru. Cel al sange-malilor. In noroi."

Cu asta isi intorsese spatele si deschise usa de la Capul Mistret scotand de sub robe numarul din Profetul Zilei ce anunta disparitia lui Potter.

[Katerina A. Petrova]

Am privito pe Kennya, impartind viperinilor cateva ziare, care dezvlauiau secretele disparitiei.
Stiam deja de asta, dar era de-a dreptul incantata sa citesc acele randuri, care anuntau moartea acelui tradator, acelui jeg, care abia asteptam sa fie ''rasplatit'', asa cum am fost noi, in timpul in care Voldermort era la pamant.Am apucat de pe masa ziarul, si-am inceput sa-l citesc, soptind incet ''O sa se faca dreptate, oo,da!''.
Cativa cercetasi ma priveau buimaciti, nestiind cum sa reactioneze. Am aruncat ziarul de-oparte, satisfacuta, apoi am zambit miseleste.

''Ce vrei ?'', i-am intrebat ignoranta pe cercetasii care se holbau la mine.
''Nim .. nimic !'',au raspuns, intorcandu-si privirile.
''Asa va vreau !'',am spus, zambind, privind-o pe Kennya.

[Kennya Allen]

Kennya se aseza pe scaun obosita si ofta din toti ranunchii. Isi dorea sa fie la ea in pat, undeva departe in lumea viselor. Ochii ii erau rosi facand un contrast puternic cu fata palida. Se uita in jur, la oamenii din bar, observand diferite siluete cu pelerine si soapte suspicioase. Nu era un bar frecventat prea des de catre elevii de la Hogwarts si cu atat mai putin de profesori. Aici puteau sa discute linistiti, insa o urma de precautie se auzea din glasul fiecaruia. Kennya mai arunca o privire in Profet. Era a mia oara cand citise acel articol si parca nu-i venea sa creada.

Intr-un tarziu isi lua ochii de la ziar si isi scoase bagheta, facand paharul din fata ei sa pluteasca in mod aleatoriu in aer. Era iar cu gandurile departe si discutiile de la masa se auzeau acum doar ca un zumzet de insecte. Barmanul facu efortul sa deschida un geam din apropierea lor. Kennya simti aerul rece de afara. Era atat de relaxant fata de incaperea inchisa. Deodata o bufnita maro, destul de sifonata intra in bar si se aseza in mijlocul mesei. Se scutura de apa facandu-i pe toti sa protesteze si sa se apere de stropii de apa reci.

Kennya rase cu afectiune fata de ei si se ridica in capul picioarelor. Paharul care pana acum levitase se tranti cu putere de masa cand viperina lasa bagheta jos si aceasta lua scrisoarea cu o oarecare graba. Se uita cateva clipe dupa bufnita care isi lua zborul si deschise plicul.

[Katerina A. Petrova]

Imi savuram satisfacuta cafeaua, privind linistea din jurul meu. Eram amuzata de gestul de gestul Kennyei de toti oamenii, care o priveau nervosi, gata sa arunce o vraja asupra ei. Mi-am retras privirea de la ea, ca sa nu ma creada o ciudata, si am apucat din nou ziarul 'Profetul Zilei', si am inceput sa citesc articolul, de pe prima pagina.

Fostul elev Harry Potter, in varsta de 24 de ani, a fost atacat si, se pare, ranit grav in casa sa din Pestera lui Godric in aceasta noapte. Investigatorii au gasit urme de violenta si picaturi de sange ..

''Execelent !'',imi spuneam a mia oara, citind de mii si mii de ori articolul.'Picaturi de sange?'.. Uhmm.. Potter era grav ranit, acest lucru era extraordinar de incantator. Inima mi se bucura cand citeam si citeam aceste randuri la nesfarsit.

Ancheta continua pana cand Potter sau trupul sau va fi descoperit

''Mai de graba, pana cand cadavrul lui v-a fii gasit .., sau nu!'',am spus, cu voce tare,si cateva chipuri si-au intors priviile mirate catre mine.

[Kennya Allen]

Scose pergamentul sifonat din plic si se uita scurt la el. Isi scoase din buzunar pachetul de tigari si se aseza din nou pe scaun scrutand cu privirea literele inegale. Un zambet vinovat ii aparu pe fata si impaturi cu grija biletul si din nou isi lua bagheta si rosti "Incendio". Bucata de hartie lua foc si Kennya o arunca pe masa vazand cum se transforma in cenusa. In sfarsit primise o veste buna. In sfarsit acea lumina de la capatul tunelului se vedea din ce in ce mai puternic. Isi intinse bratele cu acelasi zambet si se indrepta in scaun.

Isi intoarse privirea spre Victoria si o intreba daca nu are cumva la ea niste pergament si o pana. Aceasta incuviinta si ii pasase viperinei cele doua, revenind la ziarul ei. Fata ii multumii si incepu sa imparta pergamentul in parti egale. Se uita din nou la Victoria si se gandi cat de mult ii placea numele ei. Lua pana in mana si se gandi cateva secunde cum ar trebui sa inceapa. Pana la urma trase aer adanc in piept, ceea ce regretase imediat fiindca o singura fereastra deschisa nu-si facea treaba in intregime, si incepu sa scrie acelasi mesaj pe toate bucatile.

Termina de scris si impacheta cu grija toate biletelele si le puse cu grija in buzunar. In acel moment usa barului se deschise cu putere si un curent de aer rece si umed ii ingheta pe toti cei prezenti. Clientii se uitau acum cu interes la persoana care intrase. Viperina care nu se sinchisi sa ridice privirea abia dupa ce pusese in buzunar cele scrise si planul de a le trimite cu bufnitele scolii o data ajunsa pe terenurile Castelului, ridica din sprancene.

[Veronique A. Dupont]

O fata cu par ciocolatiu, ochi verzi si piele extrem de alba intra foarte hotarata in local. Fata avea o privire ingrozitoare.
'Si eu crdeam ca asta este una din zilele in care arat bine' se gandi fata asezandu-se la o masa.
"- Ronnie, de ce nu te asezi aici?" o intreba Victoria facandu-i semn catre scaunul liber de langa ea.
Viperina se ridica alene de pe scaun si incepu sa-si miste corpul subtire catre locul indicat de Vicky. Ajunsa in dreptul mesei se tranti pe scaunul dur din lemn si incepu sa-si stearga ochii din cauza oboselei.
"- Ce s-a intamplat?" o intreba cealalta viperina
Ronnie nu raspunse, ci doar isi fixa privirea pe un pachet de tigari ce era abandonat pe masa. 'Ma simt atat de oribil ca as incerca' se gandi fata, dar cand intinse mana sa ia o tigara o alta viprina il lua din fata. Ronnie se uita putin urat la acea fata, iar apoi isi indeparta doua suvite murdare de pe fata. In mod normla parul ei n-ar fi aratat asa de rau, ar fi fost lung, saten si foarte carlionatat, dar de cand cu 'incidentul' nu mai avusese chef de nimic.

[Kennya Allen]

Kennya observa incercarea fetei de a se intinde dupa pachetul de tigari. Viperina il lua din fata ei si ii dadu una peste mana.

"Esti minora!" tipa aceasta.

Ronnie se uita urat la cealalta viperina, insa pe aceasta o pufni raspul. Adevarul era ca nu dadea nici doi bani pe reguli, asa ca nu vedea motivul pentru care nu ar fi lasato pe fata sa fumeze. Stia ca avea un punct slab cand venea vorba de viperini si mereu incerca sa-i protejeze. Nu conta daca era vorba de profesori, de elevii din alte case, sau chiar o tigara. Observa ca nici ea nu era tocmai fericita. Facu o incercare parinteasca de a o bate pe umar, insa iesise cu totul altceva, de parca ar fi scuturato de praf. Ronnie observa gestul si ii zambi pe jumatate.

Ploaia parea sa se inteteasca, iar terenurile erau in intregime pustii. Kennya isi invartea pe deget singurul inel, cu o usoara nervozitate. Era prea liniste. Usa se deschise din nou cu putere si doi cercetasi, uzi din cap pana in picioare, intrasera sa se ascunda de ploaia torentiala. In acel moment un tunet facu tot barul sa tresara. Viperina cauta acum un motiv sa nu se mai gandeasca la problemele ei, si cand vazu cei doi cercetasi un zambet demonic ii aparu pe fata. Nu strica deloc un pic de distractie. Le trasese de maneca pe Ronnie si Victoria facundu-le semn spre noi oaspeti. Fetele isi indreptara privirea spre ei, apoi spre ea.

Se gandeau exact la ce se gandea si ea.

[Katerina A. Petrova]

Am zambit demonic,incantata ca macar azi aveam parte de distractie.
Uuu. Se parea ca ziua de azi nu se anunta asa plictisitoare. Mi-am scos bagheta, si am asteptat ca Kennya sa faca ceva, insa aceasta vroia sa ne testeze pe noi, sa vada daca avem tupeu sa facem ceva cu acei cercetasi.''Imi sunt scarbosii cercetasii'', am spus, dezgustata, privind catre ei. Ronnie pufnii amuzata, uitandu-se la expresia mea. Aratam de parca tocmai in fata mea se afla un balegar de vaca imens. Am inghitit in sec, apoi mi-am rotit usor bagheta catre un cercetas, facandu-l sa alunece pe jos. Acesta injura cu voce tare, apoi privii in jur, sperand ca nimeni sa nu-l auda.Kennya privii amuzata, cu o privire de genul ''Cercetasul.. injura.. wow !''. Am inceput sa chicotesc, apoi i-am facut semn lui Ronnie, sa isi scoata bagheta. Kennya ma privii cu o expresie de genul ''Doar atata poti?''.

[Veronique A. Dupont]

Ronnie nu-i acorda atentie Victoriei, ci doar se aseza foarte plictista inapoi pe scaun.
"- Ce s-a intamplat cu tine?" o intreba Vicky indignata
Ronnie nu-i raspunse, continua sa se joace cu suvitele de par murdare. 'De ce ar mai trebui sa ne mai batem joc de ei. Ar trebui sa ne pastram puterile pentru adevarata lupta. Suntem buni, dar nu invincibili. Umilindu-i pe acesti neinsemnati cercetasi n-am arata decat ca noua chiar ne pasa de ei' se gandi Ronnie in timp ce-si bea sucul pe care barmanul de abia il adusese.
Victoria continua sa se uite la ea, dar lui Ronnie nici ca-i pasa. Isi intoarse privirea indiferanta catre Kennya, ceea ce vazu pe fata fetei era...

[Alice Swan]

Mergeam pe strazile acelea lungi pline de secrete fermecate.
Trecuse ceva vreme de cand nu vazusem atata viperini la un loc.
Ii cunosteam aproape pe toti asa ca am inaintat cu mare incredere.
Toti ma privira vazand ca ma apropii.I-am salutat dintr-o privire intr-un fel admirandu-i ca reusisera sa se adune si sa discute.
M-am asezat la masa lor ramanad in tacere,insa plina de emotii.
Mi-am tinut bagheta strans pentru orice eventualitate in care cineva incerca sa ne atace si am incercat sa intru in conversatia lor.