La peron

[Jessica F. Jersey]

Am ramas cateva secunde gandindu-ma la sora mea.Apoi am raspuns:
-New Jersey e destul de departe de Londra. Se afla in USA. Mmm,oamenii de acolo sunt foarte primitori si civilizati,, doar ca iti faci cam greu prieteni, am explicat afisand un zambet in coltul gurii.Oricumm,mi se pare fantastic sa stai acolo!Cumparaturi,dulcuri,baieti si tot ce mai vrei! am spus razand. Oo da! Si cam in fiecare sambata mama imi promitea ca mergem in New York , dar de fapt am fost doar de 3 ori ,am spus dandu-mi ochii peste cap.
M-am uitat apoi pe fereastra. Cerul era intunecat, iar norii,de culoarea cenusei,isi pregateau stropii de argint.
-Cred ca va ploua , am spus uitandu-ma la un nor,din care aparu un fulger curbat.

[Ema Snow]

I-am urmat privirea. Norii se adunasera deasupra.
- Da... Asa se pare.
Am ramas tacuta cateva minute.
- Tinand cont ca esti tot in primul an, am zambit, unde crezi ca vei fi repartizata?
Am bagat mana intr-un buzunar lateral al rucsacului siam scos o punguta cu bomboane. Am desfacut-o automat si i-am dat si ei.

[Jessica F. Jersey]

-Mersi mult , am spus zambind.
Am desfacut ambalajul si am gustat bomboana.
-Mmm,delicioasa! Asa..pai sincer,cred ca Casa Astropufilor este cea mai potrivita pentru mine. In fine, acum, totul tine de Joben, am spus ridicand din umeri.
Cerul devenea din ce in ce mai negru.Fereastra era plina de aburi, iar stropii loveau geamul, alcatuind un mic cantecel "pic.pic.pic.."Totul era intunecat.Singurele lucruri care luminau ,erau fulgerele puternice.Am tresarit si am simtit un fior rece care trecu rapid prin mine.
-Nu ti-e frig? am intrebat-o pe Ema.
Mi-am pus geaca de fas pe mine, iar esarfa neagra in jurul gatului.

[Ema Snow]

Bateam absenta darabana pe marginea geamului, in ritmul in care picaturle loveau.
- Nu, am zambit, nu mi-e frig. Sunt obisnuita cu racoarea, in Londra efrig mai mereu. Si oricum, cand eram mai mica, mereu ma jucam cu sora mea cu "Mingiute inghetate"! am ras.
- Mingiute inghetate? intreba Jess confuza.
- Pai, da. Este o vraja pe care eu inca nu pot s-o fac. Cu ea poti da forma apei chiar daca este in aer. Singura problema este ca se raceste destul de repede... Mereu este precum gheata... am chicotit.

[Jessica F. Jersey]

Am clipit des , ramanand confuza.
-Deci sa inteleg ca asta e un lucru ce face parte din talentele tale...
Mi-am schimbat pozitia corpului,sprijinindu-ma in coate.
-Eu pot sa fac vraji non-verbale , si vraji fara bagheta,am explicat ridicand din umeri. In fine ,nu e cine stie ce chestie interesanta si nemaintalnita.
Ema zambi si ea , privind , mai apoi , pe fereastra.
-Ce "talente" ca sa spun asa , mai ai inafara de cea cu "mingiutele inghetate"? am intrebat chicotind.

[Ema Snow]

- Pai... Mingiutele nu sunt un talent. Sunt pur si simplu vraji! am chicotit si eu. Sora mea e foarte priceputa la chestiile de genu'. Iar eu... ei bine...
Am clipit de cateva ori.
- Sunt un animag... am zambit stramb, gandindu-ma cat de ciudat suna.
M-am uitat iar pe fereastra. Mi-am amintit cum invatasem chestia asta.

[Jessica F. Jersey]

-Serios?! Wow ce tare! am exclamat mirata. Mama e animag si se transforma in pisica.
M-am uitat la picioarele mele. Un sobolan urias era langa picioarele mele si chitaia fericit.
-Aaaaa! Sobolann! Nuu , sobolan!!!
Mi-am ridicat picioarele si mi le-am asezat sub mine.Sobolanul ma privea si el , dar nu parea sa fie prea speriat , cum eram eu. Acea creatura nu era cea mai dulce din lume, si nici inofensiva. Urmarindu-i miscarile si tipand , am vazut ca se urca langa mine.
- Nuuuu, iar sobolan! I-al , i-al de pe mine!
De data aceasta tipam si mai tare.
S-ar putea ca animalul sa se fi speriat(cred) asa ca hotari sa coboare de langa mine si sa se aseze in fata mea. Ma privea calm , cu ochii mici si rosii.

[Ema Snow]

Nu mi-am putut abtine chicotul. M-am apropiat de Jess si micutul sobolan.
- Hei, amice, ar fi bine sa nu mai faci asta! i-am zambit animalutului, intrebandu-ma daca ma poate intelege. O bufnita nu te-ar place prea mult...
M-am strambat si m-am ridicat, indreptandu-ma.
- Nu ca te-as manca sau ceva... Ok... Sa vorbesti cu sobolanii este primul semn de nebunie! am chicotit.
M-am uitat la Jess si inapoi la micut.
- Ma intreb ce cauta aici...

[Jessica F. Jersey]

Am privit-o uimita.
-Pff.Habar n-am , si oricum nu poti spune ca trenul ofera un comfort de cinci stele!
Am facut o pauza , iar apoi am intrebat:
-C-c-cum poti sa stai atat de aproape de chestiuta aia mica, cu par si cu picioare mici si ochii rosii?!
Ema rase , lucru care ma facu sa afisez un zambet in coltul gurii.
-Serios , soarecii sunt ultimele animale dragute din lume.

[Ema Snow]

- Da, cam asa este.Nu sunt cei mai draguti.Dar ii prefer pe ei in locul insectelor.
M-am cutremurat, gandindu-ma la multe picioare.
- Singurele insecte de care ma pot apropia sunt fluturii si albinele.
Am luat micul soricel intr-o mana si l-am pus langa usa.
- Hai, intoarce-te unde ti-e locul!
M-am apropiat iar de Jessica, dar soriceul aparu aproape instantaneu in spatele meu.
- Hei! Bine... Presupunn ca daca atrag sobolani e de rau! am ras.
Stateam si ma uitat la micul animal de langa picioarele noastre, nestiind ce sa fac cu el