A love story.

[Vladimir Nikolaev]

Copyrighted Boris D. Guilbert & Ethel G. Axelquist (eu and a good friend)

Time Passes But The Memories Remains

Aerul incarcat, incetosat de vaporii de apa care acum dispareau in infinitul abis spre cer, era acum o patura mare ce incepuse sa acopere toata aleea. De jur imprejurul lui se zareau urme de pantofi. Ploaia de dinainte facuse ravagii pe acolo. Lasase niste amprente urate avand in vedere ca vremea, in vara aia, fusese destul de blanda si placuta in acelasi timp. Luna era stearsa in acea noapte. Nimeni nu o baga in seama iar ea parea neputincioasa. Era totusi inceputul lu` august iar ea nu trebuia sa fie chiar asa de slaba. Norii ce acopereau intreaga Londra, chiar si la ora aia, pareau sa nu dea semn ca ar vrea sa plece. Boris incerca sa se adaposteasca insa nu reusi. Ploaia il urmarea. Desi nu avea magnet pentru asa ceva i se intampla mereu acest lucru. Haina ii acoperea cea mai mare parte din corp, insa capul era neacoperit. Parul se udase deja insa nu-i mai pasa de nimic. Incercase atata timp sa-l acopere insa era in zadar. Oricum apa nu-i strica deloc nu? Era ceva bun in asta. Isi dovedi entuziasmul cand ajunsa in fata parcului. Acolo copilarise, s-ar putea spune si asa. Tatal lui il aducea mereu aici cand avea timp, mai ales cand el avea `misiuni`. Timpurile acelea erau demult uitate. Boris mostenise ceva din caracterul dificil al tatalui sau. Rautatea era parca, copiata leit de la tatal sau. Desigur, amandoi aveau ceva intunecat in ei. Doar erau oameni ai Lordului Voldemort pentru Dumnezeu! Nu putea acest Lord sa recruteze decat oameni cu sange rece nu?!
Tamplele incepusera sa joace dansul traditional atunci cand Boris era incordat. Privea nelinistit imprejur. Nu avea niciun motiv sa fie crispat. Era doar el singur acolo. Facu cativa pasi inainte, incepand sa alerge. Se apropie de un leagan. Arunca o privire pe bara ce sprijinea leaganul. Cauta cu rapiditate semnele pe care el le facuse cand era mic. In sfarsit gasise. Erau trecute initialele lui: B, D, G. Se pastrasera acolo foarte mult timp. Timp de 10 ani nu mai trecuse prin acest parc. Ii ducea oarecum dorul. Avea totusi 24 de ani. Nu mai avea timp de jocuri si distractii. Trebuia sa se concentreze numai pe munca zilnica pe care o facea in folosul lui Voldemort.
Ploaia continua. Putin ii pasa. Putea sa se schimbe cand ajungea acasa. Si asa nu statea foarte departe. Putea sa dispara si sa apara acasa daca i se facea frig nu?
Se aseza pe una din bancutele de langa leagan. Privii cum acesta se misca incet, dus de vantul ce adia usor, abia simtit. Zambii. Isi aduse aminte de o zi in care facuse o vraja si leaganul incepuse sa prinda viteza incat se daduse peste cap de cateva ori. Copii ce stateau langa el au crezut ca este o fantoma si au fugit de au mancat norii.
Isi scoasa din buzunar un pachet de tigarii si o bricheta. Isi scoase o tigara si si-o baga in gura, dupa aprinzand-o rapid cu bricheta. Trasa un fum lung, satisfacut de vremea racoroasa care se ivise in acea seara.

Seara? Oh da.
Momentul ei preferat din zi . Acel moemnt in care puteai sa iesi la vanatoare fara sa fie cineva pe urmele tale, doar tu sa fii pe urmele lui. Acel cineva care este atat de imprudent incat sa iasa din casa la o asa ora si sa-si gaseasca sfarsitul pe strazile Londrei . Abia putea sa se uite pe fereastra si sa zareasca ceva . De ce? Ploile facusera ravagii prin capitala . Gamul era acoperit de picaturi si frunze rupte, desi ploaia din acea seara se oprise . Era atat de liniste in conac incat nu putea sa stea acolo . Era destul de plictiseala si monotonie incat sa omoare o intreaga haita de copilasi . Pleca de acolo fara sa spuna nimanui . Spera ca daca se va intoarce in locurile pe care le mai vizitase de cand venise acolo putea sa se mai familiarizeze cu imprejurimile .
Imbracata destul de simplu, avand peste pelerina sa de drum neagra si gluga pusa ce-i acoperea partial ochii si nasul, parasi conacul Black in cautare de noi victime . De ce era atat de insetata in acea seara? Abera . In mintea ei vorbele deja se amestecau . Fumul negru ce il lasa in urma atunci cand Disparu nu prea era ca alta data . Ceva se intamplase cu ea si nu stia ce .
Ajunsa printr-un parc si il putu recunoaste . Defapt, recunoscu acea bancuta unde se asezase cand il intalnise pe devoratorul acela isteric . Tocurile ei se auzeau atat de clar in linistea parcului incat ii dadea senzatia ca cineva o urmareste . Ultima data cand se uitase in spatele sau pentru a se asigura ca nu este nimeni cineva chiar venise, dar acest scenariu nu putea sa se repete . Era atat de tulburata si de suparata incat nu avea cheful necesar sa atace . Era bine ca nimeni nu se mai aventura acolo in acel parculet de langa biserica . Privi acea constructie in timp ce mergea pe o alee incercand sa-si dea seama cum a fost construita . Nu reusi, dar in schimb isi schimba directia, ajungand printre copaci .
Era atat de intuneric incat nu prea puteai sa vezi trunchiurile copacilor, dar puteai sa vezi printre ei . Lumina felinarelor de pe aleile parcului era puternica si puteai zari totusi ceva . Auzi fosnetul suparat al frunzelor si pe cineva ce statea pe o banca . Copil ? Era prea de tot .
Mari pasul inspre acel parculet pentru copii in speranta ca isi va reveni daca va omori pe cineva . Se ascunse dupa un copac si urmari timp de cateva secunde acea persoana . Sigur nu putea fi vorba de un copil, fiindca dupa acel corp destul de dezvoltat si tigarea pe care o pufaia fara frica . Simti cum acel fum ii intra in plamani si asta o facu sa tuseasca destul de tare . Acum se dadu de gol si trebuia sa continue sa isi faca intrarea . Nu avea nimic in cap, decat prostii . Ofta scurt si iesi la lumina . Inghiti in sec fara sa-si dea gluga jos . Sigur un om normal la cap nu avea cum sa se plimbe la ora aceea .
``Prieten sau dusman ?``
Patetic . Era cea mai urata replica a ei . Totusi rosti cu calm in timp ce ridica bagheta inspre domnul relaxat de pe banca .

Surprins de atmosfera blanda, patetic, Boris incepu sa se joace cu un lant pe care-l avea inca din copilarie. Incepuse sa-l invarta pe degete incercand sa faca o scamatorie care nu-i prea iesii. Privii suparat, dezamagit de calitatile care pana acum se dovedisera a fi destul de bune. O ghinda strabatu distanta de la creanga la pamant si lovii pamantul formand un norisor de praf in jurul ei. Boris o urmarii cu atentie si dupa ce lovii pamantul se intoarse la lant. Era fascinat de noapte, de tot ce tinea de ea. Parea mult mai energic dupa miezul noptii, desii mereu era plictisit si obosit, caci doar asa se nascuse.
Nu se gandise niciodata la o schimbare. La o circumstanta care i-ar putea schimba viata. Totusi daca statea mai bine sa se gandeasca putea exista una; femeia perfecta.
N-o gasise pana atunci insa era in cautare. Nu era disperat deoarece putea avea parte de orice femeie pe care o dorea el, fara sa faca prea mult efort; si nu prin manipulare ci prin romantismul care il caracteriza ... desigur. Femeile, pana acum, pentru el, reprezentau ceva frumos dar de care se putea lipsii un timp.
Tusitul unei persoane din apropiere ii atrase atentia. Se uita in stanga, in dreapta dar nu vazu pe nimeni. Probabil avea halucinatii. Sau poate ca tigarile erau expirate, desii nu prea credea niciuna din aceste doua cauze.
Campul lui vizual fu surprins de silueta unei femei care se apropie de el. Incerca sa-i vada fizionomia fetei insa nu reusii din cauza glugii pe care o purta pe cap. Dupa trup parea o femeie frumoasa cam la 20-25 ani. Insa sub acea gluga se putea ascunde cu totul altcineva. Incerca sa se bage in seama insa fu luat pe nepregatite deoarece ea deja incepuse discutia.
((``Prieten sau dusman ?``))
Dadu din cap nehotarat. Nu stia ce sa-i raspunda, defapt nu avea cum. Gluga ii acoperea fata asa ca nu-si putea da seama cine sau ce e. Astepta cateva secunde si isi intoarse privirea catre ea.
"Depinde! Daca ti-ai da gluga jos poate mi-as da seama ce sunt: prieten sau dusman."
Ii raspunse fara sa rasufle. Baga tigara in gura si mai trasa un fum. Doctorii ii spusesera, ca toti doctorii, sa nu mai fumeze pentru ca ii dauna insa putin ii pasa de aceste vorbe goale. Dupa un anumit timp nu poti sa te mai lasi de ele oricat ai incerca.

In acel moment nu se simtea foarte mandra de ea . De ce? Nici ea nu stia . Nu spusese cel mai inteligent lucru mai devreme, barbatul nici nu avea cum sa-si dea seama de ceea ce spusese ea . Era evident, iar dupa cum reactionase era chiar cea mai groaznica replica a ei. Lasa capul in jos posibil rusinata de vorbele ei apoi il privi din nou stand cu mana ridicata inspre el . Bagheta era indreptata catre omul acela gata sa rosteasca doua cuvinte magice de neiertat . Insa .. daca era vorba de un DE, trebuia sa nu actioneze asa . Nu avea degand sa atace pentru ca nu se simtea in pericol . Si daca avea in gand sa se ridice si sa vina dupa ea, atunci ar fi regretat .

"Depinde! Daca ti-ai da gluga jos poate mi-as da seama ce sunt: prieten sau dusman."
Zambi undeva in coltul gurii, lasand la vedere asta . Isi scoase din buzunar masca si cu mana libera o puse pe fata, apoi isi dadu gluga jos . Nu avea cum sa stie despre cine era vorba si cum el nu o recunoscu avea tot dreptul din lume sa-si poarte masca . Suvitele ei buclate si negre ii cadeau pe umeri si asta o facu sa-si mai dezvaluie din indentitate . Mda... era o o buneta. Il privi pe acel barbat relaxat care nu observase bagheta ei . Asta o facea sa se supere putin pe Ethel, dar banuia ca acum isi daduse seama despre ce era vorba . Nu avea sa-l mai intrebe odata si inca o data . Trebuia sa-si dea seama acum, doar nu era atat de p**** . Isi dadu ochii peste cap ca si cand ar fi fost silita sa isi buna masca de DE . Deci ? Acum ce alegea?
Facu un pas, doi incercand sa-si dea seama cu cine are deaface . Nu putea sa ridice bagheta asupra oricui . Daca acesta nu ripostase sau nici macar nu se speriase insemna ca ori este un lider sau un nemuritor ... Ofta in sinea ei incercand sa-si dea seama care ar fi fost reactia lui in urmatoarea secunda . Ochii ei de un gri pur se puteau vedea prin acea masca . Il priveau atent, defapt il scanau de la un cap la altul si incerca sa-si dea seama cine este . Acum ca isi facuse putin aparenta si ca nu-l omorase din prima nu era un moment in care trebuiau sa se bucure sau sa dea o petrecere . Ethel nu-si lua nici o secunda ochii de la el preferand sa vada ce are de zis .

O privea pe domnita de langa el cu ochii mari, fiind atent la fiecare miscare a acesteia. Ii observase bagheta insa nu-i dadea importanta. Putin ii pasa de ea. Nu-i era frica de nimeni insa nu era un neinfricat. Incerca sa aiba un contact vizual cu ea si reusii in final. Incerca sa o manipuleze din priviri, sa o faca sa-i spuna cine e si ce voia cu adevarat. Simtii un parfum in aer. Se oprii. Incerca sa-l adulmece, savurand cu interes fiecare mireasma. Poate ca venise de la ea, caci altcineva care ar fi putut avea un parfum nu se vedea prin imprejurimi. Atentia ii fu iar atrasa de ea. Isi dadu gluga jos din cap lasand sa se vada buclele mari, frumoase, brunete insa fata si-o acoperii cu o masca. Statu putin pe ganduri si isi dadu seama ca avea de a face nu cu orisicine ci cu un devorator. Un coleg mai de breasla pe care inca nu-l cunoscuse. Stapanul lui Boris era intr-un fel de razboi cu liderul DE asa ca nu avea de gand sa riste. Sa riste? Nu risca nimic insa nu avea acum chef de un duel sau ceva asemanator. Inainte de a deschide gura mai trasa un fum din tigara care era pe sfarsite.
"Prieten... sa zicem!"
Ii zambii apoi lasa capul in pamant. Isi urmarii cu atentie persoana de langa el cu coada ochiului. Se pare ca nu ripostase. Arunca tigara jos si o calca in picioare. Scoasa din buzunar bagheta si rostii "Lumos!", bagheta incepu sa lumineze aproape tot parcul. Se ridica de pe banca si se apropie de devoratoare. Avea un interes mai special sa o vada mai de aproape. Zambind isi trecu bagheta prin fata ei. Nu vru sa o deranjeze si sa-i scoata masca de pe fata. Ar fi facut-o caci nu-i era frica insa nu voia sa creeze o impresie p.roasta. Sa-l creada un maniac ca toti ceilalti obsedati ce se plimba noapte prin parcuri si se iau de femei.

"Prieten... sa zicem!"
Printre pufaielile tigaretei domnul apuca sa vorbeasca . Ridica o spranceana in semn de intrebare . Deci .. daca era prieten, asa cum zicea el ... era un devorator . Dragut . Zambi satisfacuta cand acesta raspunse . De ce? Nici ea nu stia . Isi vazuse raspunsul la prostia pe care o spusese mai devreme . Era atat de ciudat incat ar fi vrut sa dispara de acolo si sa-l lase . Nu-i placu faptul ca acesta isi scoase bagheta din buzunar . Ethel stranse bagheta mai bine in mana incordandu-se . Fu gata sa rosteasca o vraja, dar cand vazu ca acesta nu soptise decat un "lumos" amarat, reveni pentru un moment la pozitia initiala. Inghiti in sec si-l privi urat cand acesta isi flutura bagheta prin fata ei . Stranse din dinti incercand sa sopteasca o vraja . Avea multe in acea clipa in cap . Il privi in tot acel timp cat lumina salaslui prin fata lor si nu putea sa spuna ca arata rau . Ochii ei insa inspirau ura ce o avea fata de persoanele necunoscute .
``Bine .. dar daca incerci ceva .. esti mort .``
Il avertiza ea pe un ton putin suparat . La n**** ! Nu era deloc suparata . Ar fi vrut sa sara pe el in acel moment, dar se abtinea din rasputeri . Nu vroia sa dea o impresie gresita, ca de multe ori aparentele erau mai presus de orice . Ii zambi prieteneste apoi incercand sa se gandeasca la ceea ce o deranja in acel moment . Lumina era ... prea puternica . Atat de puternica incat o supara . Nu avea cum sa sopteasca "nox" pentru ca nu era bagheta ei . Sopti totusi :`` Finite Incantatem!`` si lumina se stinsese . Zambi oarecum diabolic vrand sa se apropie de el si sa nu o faca sa o atace asa cum se intamplase acum cateva zile . Arata ea ca o doamna care vroia sa omoare? Nu.
``E mai bine pe intuneric.``
Vorbi aceasta pe un ton dulce facand un pas spre el . Nu mai ramasese decat un metru intre cei doi, iar mana brunetei in care avea bagheta era undeva in pozitie de aparare pe langa corpul ei . Nu avea degand sa-si dea jos masca, deoarece buzele ei se vedeau perfect si orice miscare a sa era monitorizata . Vorbise prea mult, nu ? Totusi nu putea avea incredere in el, nici macar un sfert din cat avea pentru James . Si in acea persoana nu avea nici cel mai mic gram de incredere .
Incepuse sa-i bata inima din ce in ce mai tare. Era crispat. Privii spre ea fara sa de semne ca ar avea ceva. Ii putu observa ochii. Straluceau in lumina baghetei sale. Lasa privirea in pamant observandu-i corpul . Era frumoasa la fel cum remarcase de prima data. Spiritul de observatie era un caracter ce-l mostenise de la mama lui. Isi aduse aminte de ea. Dorul ce-l ducea era imens insa nu-l arata. Inauntru era o lupta continua intre bine si rau. Alesese calea binelui, sa ramana in viata, pentru a-si trai viata si a se bucura de ea caci parintii lui asta voiau. Se gandeau mereu la el. Singurul lucru pe care-l mai aveau pe pamant.
(( ``Bine .. dar daca incerci ceva .. esti mort .``))
Ridica din spranceana incercand sa o priveasca in acelasi timp in ochi. Vorbea serios?! Wow.. Doar doua replici si ea deja ajunsese la amenintarii. Frumos! Ii placea comportamentul ei. Ii crease un interes aparte.
`` Finite Incantatem!``
Inca o lovitura sub centura. Desii nu mai avea nevoie de lumina totusi fu iritat de aceasta manevra a ei. O urmarii cu crezare dandu-i ei randul sa conduca in discutie. El era un spectator mai mult. Asta ii placea. Ce n-ar fi dat sa-i poata vedea chipul. Ceva ii spunea ca in spatele mastii se afla un chip frumos, tainic, inocent care incearca sa contureze un personaj care cu siguranta nu-l caracterizeaza. Urmarii miscarile ei de o naturalete si feminatate de necomentat. Se pare ca domnita era bine crescuta si educata. Un alt lucru pe care-l adora.
``E mai bine pe intuneric.``
O privii, zambindu-i. Ii placea cum gandea. Era foarte directa si sincera. Probabil ca toate par asa cand defapt sunt invers. Boris avea sa-si petreaca noaptea langa o companie foarte placuta pe care inca nu o cunoscuse. Mai avea timp.
”Si totusi ... Ce se afla in spatele acestei mastii?”
Insista. Asta facea. O discutie bazata pe insistentele lui. Poate ca-si dadea si ea seama despre ce vorbea. Isi dorea nespus sa-i vada chipul. Macar buzele sau.. orice..


O credea nebuna? Avea sa pastreze acest mister pana la sfarsitul conversatiei cu el sau poate nu o sa si-o mai dea jos nici o data . Oricum ii era sortit pe viata sa poarte o masca si sa se ascunda ziua pentru a nu fi vazuta . Ura acest lucru . Daca tot erau la putere, de ce le mai trebuiau masti ? Nu le vedea rostul . Vru sa-si dea jos acea masca, dar ceva o retinu . Zambi la randul ei . Avea ea 19 ani, dar nu era atat de toanta incat sa-si dezvaluie singura identitatea . Oricum acel barbat din fata ei nu avea curaj sa se atinga cu un deget de ea . Putea citi in ochii lui asta . Parea atat de fascinat de ceea ce vede incat uitase ca ea mai avea bagheta aceea in mana .
``Moartea ...``
Sopti dupa ce statu sa se gandeasca putin si ii zambi diabolic . Trecu de el facand cativa pasi marunti, in tot acest timp ciulind urechile incercand sa isi dea seama de miscarile lui . Se aseza pe banca pe care il gasise atunci cand venise si isi aranja pelerina . Se puse picior peste picior si il privi cu coada ociului . Nu avea degand sa atace . Era prea inofensiv . Isi dadu masca jos si o baga in buzunarul pelerinei negre . Ezita sa-l priveasca pentru un moment, sperand sa vina dupa ea. Avea probabil sa faca asta dupa ce auzea urmatoarea replica a brunetei . Nu-i trecea nimic prin cap, dar faptul ca ii raspunse doar cu un singur cuvant o facea o copilita imatura . Trebuia sa-si repare greseala si asta repede!
``Defapt ... convinge-te singur ... daca vrei.``
Oh, nu . Nu era o invitatie in a o dezbraca . Era o invitatie in a-i pune un sir de intrebari pentru a vedea ce se ascunde sub acea masca . Clipi usor uitandu-se la leaganul ce le misca usor in bataia vantului . Il privi pierduta cateva secunde si reveni cu privirea asupra lui . Buzele ei aveau culoarea unui ruj rosu stins si sters ce fusese acolo inca de dimineata. Puteau usor sa fie confundate cu niste petale rozalii de trandafir . Acestea se arcuira intr-un zambet putin pervers. Era doar un copil, nu trebuia sa o judece prea grav ...

Universul ii crease o stare foarte confuza. Bun. Avea sa-i cunoasca numele si avea sa-i vada fata. Pe urma ce avea sa faca? Doar era o devoratoare iar el era un supus loial al lui Voldemort. Aceste doua tabere nu se prea suportau. Si totusi incepuse sa fie interesat de ea. Probabil ca fusese atras si deasta nu se mai gandise la lucrurile ce aveau sa se intample daca ea isi dadea seama ca nu era devorator. Probabil un mic duel in care isi vor masura fortele. Nu-i era teama si deaceea risca totul.
((``Moartea ...``))
Un raspuns infricosator. O privii cu atentie, fix in ochi timp de cateva zeci de secunde. Doar nu vorbea serios nu? Cel putin el nu-si imaginase moartea atat de frumoasa. Ce-i drept nu o intalnise niciodata insa auzise zvonuri ca ar fi cat de cat frumoasa. Ii simtii miscarea. Trecu pe langa el si se aseza pe banca pe care el statuse. Facu stanga imprejur si se intoarse spre ea. Urmarii mainile ei firave care dadura masca jos. Formidabil. Chipul pe care-l zarii fu perfect. Obrajii formau la limitele laterale ale buzelor niste gropite putin adanci. Nasul era frumos, putin in vant insa bine proportional. Ochii se aliniau in aceeasi perfectiune cu celelalte organe ale fetei. Parea firava din orice punct de vedere insa se vedea ca undeva era foarte puternica.
(( ``Defapt ... convinge-te singur ... daca vrei.``))
Era o invitatie. Putu observa acest lucru. Se apropie putin de ea, zambindu-i in coltul gurii. Se aseza pe banca si o privii in ochi. Ii observa culoarea atat de pronuntata a ochilor ei [ooc : ce culoare au?].
”Cum as putea face asa ceva?”
Puse o intrebare mai mult decat prosteasca. Nu-i venise nimic in minte. Probabil ca fusese vrajit de ochii ei profunzi, de privirea ei profunda. Pielea alba a ei stralucea la lumina unui felinar din spatele lor. Stralucea e putin spus. Parca avea ceva fosforescent in ea sau poate era o iluzie. Se apropie mai mult de ea si isi ridica mana spre fata ei. Ii mangaie usor obrazul vrand sa dea drumul romantismului sau. Poate era prea direct insa nu mai avea rabdare de discutii. Pur si simplu ea il atragea prea mult. Daca se trezea cu o palma nu-i pasa, macar incercase, insa probabil acea palma i-ar fi ruinat orice speranta de a socializa cu ea, mai mult de o simpla socializare.
”Ce chip! Ce ochii!”
Facuse doua afirmatii la care avea si dovezile necesare pentru ele: pe ea. Din nou in aerul inspirat simtii acea mireasma de parfum scump de dama. Isi apropie capul de gatul ei. Nu voia sa o muste insa voia sa savureze mai mult acest parfum. Voia sa aiba dovada vie ca era al ei.

”Cum as putea face asa ceva?”
Il auzi imediat ce se aseza langa ea pe banca . Ethel ridica o spanceana intrebator catre dansul . Mda.. nu intelesese nimic din ceea ce spunea . Era ceva ce nu se potrivea acolo . Acel domn se purta asa la orice intalnire pe care o avea? De parca bruneta spusese ceva gresit in a-l invita sa se serveasca singur, air el era un gentelman si era mult prea romantic ca sa faca ceva gresit in acel moment . Dadu scurt din umeri fara sa spuna altcea si isi schimba privirea din nou la acel leagand din fata ei ce se legana . Doar nu credea ca il va privi pe el toata noaptea, nu? Ochii ei de un gri spre albastru sclipeau satisfacuti in lumina lunii ce-si facuse aparitia intr-un final pe cer .
”Ce chip! Ce ochii!”
Ii simti mana pe obrazul ei rece si inchise ochii, inima incepand sa-i bata din ce in ce mai tare . Inghiti in sec in timp ce el isi apropia fata de gatul ei . Simti atunci un val de caltura ce ii invada toata partea dreapta a fetei si in acea clipa deschise ochii . Il auzi vorbind fascinat de ceea ce o alcatuia pe ea . Zambi putin prosteste pentru ca nimeni nu se mai aratase atat de interesat de chipul ei . Avea intr-adevar niste ochi frumosi, asta o stia si ea prea bine, dar fata ei era unde de speriat . Chiar singura se speria atunci cand se uita in oglinda . Zambi in sinea ei amintindu-si de un moment destul de penibil si reveni cu picioarele pe pamant . Nu stia cum sa reactioneze . Daca avea sa stea pe loc in acea clipa avea sa fie sarutata pe gat si mai apoi ..
Se ridica de langa el ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat si facu 2 pasi in fata, lasandu-l pe tanarul casanova langa ea . Ethel zambi malefic in tot acest timp gandindu-se sal blesteme . Avea bagheta in mana dreapta si se putea intoarce oricand spre el si sa-l omoare . Poate ea nu se facuse inteleasa . Probabil el acum se simtea vinovat pentru ceea ce facuse . Poate ca s-a ferit ea te experiente neplacute in timpul scolii si poate ca a ramas ea neatinsa, dar o data si o data, tot se va intampla . Si daca se gandea bine .. el arata destul de bine .. insa nu se putea lasa sedusa doar de infatisare .. daca vroia sa fie a lui, avea sa lupte mult . Nu cu dementori sau alti devoratori, ci cu personalitatea ei .
``Doar atata poti ?``
Vorbi pe un ton provocator vrand sa-i vada reactiile . Nu se intoarse cu fata catre el . Ramase cu privirea atintita la un copac cu scoarta groasa ce-si legana crengile in bataia vantului . Asculta totusi zgomotele ce veneau din spatele ei . Era curioasa totusi sa vada ceea ce se intampla .

Noapte incepuse sa-si intre in rol. Stelele, luna, toate corpurile ceresti creasera o coregrafie foarte frumoasa pe ringul lor, cerul. Ii simtise la inceput piele rece cand o atinsese cu mana pe obraz insa acum caldura incepuse sa fie emanata. Mereu era cald. Avea ceva in organism care ii dadea caldura mereu in tot corpul. Era ca un calorifer uman logic. O urmarea pe furis, fara ca ea sa-si dea seama. Ii simtea trupul miscandu-se incet. Ii simtea fiorii care se creasera atunci cand se apropiase el de ea. Devoratoarea parca nu mai era atat de devoratoare acum. Se atasase putin de ea. Desi schimbasera doar doua vorbe parca o cunostea de foarte mult. Wow. Felul in care se purta ea il inebunea. Observa cum ea se ridica de pe banca, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Ciudat. Poate ca metodele lui dadeau gres. Nu voia decat putin atentie si o discutie relevanta.
((``Doar atata poti ?``))
Tonul provocator al ei il simtii imediat. Da.. Putea insa prin metode mult mai grele si cam ineficiente. Nu-i putea spune aceste lucruri ci avea sa-i dea un raspuns foarte confuz.
"Nu chiar!"
Incerca sa se abtina sa nu rada in hohote. Se uita cu coada ochiului la ea si pana la urma se ridica de pe banca si pasii spre ea. O cuprinsa cu bratele de mijlocul corpului ei firav. O privii in ochi si dupa isi dusa capul spre urechea ei .
"Ce-ai zice daca am trece la o discutie mai picanta?"
Retrasa capul repede si isi trecu mana prin parul ei. Nu i-l strica ci doar il mangaie. Zambii foarte sigur pe el, fara frica. Nu-i era teama de ce avea sa se intample, daca se va intampla desigur.

"Nu chiar!"
Il auzi pe domnul de pe banca . Raspunsul lui, desi unul foarte confuz avea sa-i starneasca rasul brunetei . Bineinteles ! Era un barbat si deci, nu avea sa se lase asa usor batut . Daca micuta Ethel reusise sa-i atraga privirea domnului romantic de pe banca, atunci era destul de bine . Trebuia sa faca ceva sa-l indeparteze oarecum . Il auzi pasind inspre ea, apoi mainile lui pe soldurile ei . Ce n**** vroia sa faca? Ethel ramase putin dezgustata de ceea ce facuse el, apoi in momentul in care ochii lor se intersectara din nou, aceasta ramase putin pe loc fara sa clipeasca . Uhum .. mda . Il privi apoi cu acea rautate a ei si vru sa-l dea la o parte . Prea tarziu, insa, fiindca acesta se apropiase de urechea ei ii sopti altceva .
"Ce-ai zice daca am trece la o discutie mai picanta?"
Picanta? Ii parea atat de rau ca nu avea sosul picant la ea . Ii zambi dezamagita . El asa se purta cu toate fetele ce nu le cunostea? Sau ... asa se purta cu ea ? Era o intrebare destul de ... retorica . La cat de fascinat se arata probabil se purta doar cu ea in acle mod.
``Ce-ai zice daca ti-ai da jos mainile de pe mine?``
Si ridica o spanceana catre acesta, asteptand sa faca ceea ce tocmai ii spusese ea . Normal ca nu prea il vedea executand pe moment .Ramase totusi acolo pe loc, stia ca daca avea sa-l evite din nou, sigur ar fi venit iar dupa ea . Isi puse mainile pe langa gatul lui, vrand sa faca in tocmai cum el procedase mai devreme . Isi apropie fata de el, avand intentia de-al saruta, dar isi schimba in ultima clipa directia indreptandu-se spre urechea lui .
``Crezi ca imi poti spune cum te cheama? Sau esti prea fermecat de ceea ce ai in fata ochilor?``
Putea sa obtina ce vroia de la el atata timp cat el se purta asa . Zambi si ramase acolo inspirand parfumul lui . Practic, ea il tinea de gat, dar nu-l privea in ochi . Privea dincolo de el pentru a fi sigura ca nu sunt urmariti .

Astepta o reactie din partea ei. Nimic. Probabil ca mai avea de asteptat ceva timp. Acum ea gandea ce-i spusese el si calcula fiecare vorba a lui. O privea atent cu admiratie. La cate femei cunoscuse pana atunci cel mai mult pana acum fusese atras de ea. Si totusi pana sa o cunoasca nu fusese fericit. Era ceva special cu aceasta bruneta. Desigur 'a cunoaste' la figurat pentru ca nu-i stia nici macar numele. Intuitia ii spunea ca numele ei era la fel de frumos si de onorabil ca ea. Frumusetea ei exterioara intrecea orice masura. Interiorul nu-l cunoscuse insa putea sa jure ca se apropie de adevar la fel ca si exteriorul.
((``Ce-ai zice daca ti-ai da jos mainile de pe mine?``))
Timpul il cam presa. Nu avea timp de asa ceva. Voia sa o cunoasca mai bine. Cum avea sa faca asta daca ea nu-l lasa sa tina mainile pe ea. Oare nu-i placea de el? Era o posibilitate. Inchisa ochii. Dupa ridica din spranceana si zambii.
"Ce-ai zice daca nu ?"
Incerca sa o imite, sa-i imite tonul cu care pusese acea intrebare. Il dusa gandul sa o sarute insa asta era prea de tot. Totusi nu se cunosteau deloc iar el de frica unui viitor apropiat foarte dezonorabil nu facu asta. Astepta ca discutia pe care o aveau sa ia amploare sa se dezvolte. Poate in viitor vor avea o relatie. Cine stie? Se uita la ea cum isi dusa mainile la gatul lui. Stateau amandoi fata-n fata. El admirandu-i frumusetea iar ea zambindu-i si din cand in cand, cu privirii rapide, mai urmarea imprejurimile. Un moment perfect pentru a dezvolta discutia nu?
((``Crezi ca imi poti spune cum te cheama? Sau esti prea fermecat de ceea ce ai in fata ochilor?``))
Ii urmarea buzele. Fascinat desigur de vocea ei adanca, de o finete de nemaipomenit. Ii simtea chipul apropiindu-se de al lui. Nu facu nimic, astepta. Gandul ei era asemanator cu al lui, probabil insa niciunul din ei nu avea curajul sa o faca.
"Da, cred ca as putea, dar imi trebuie o dovada ca si tu imi vei spune numele tau!"
Era o replica destul de buna. Se gandea la o singura dovada. O apropiere sentimentala mai mare. Ca sa aiba incredere in ea. Trebuia aceasta miza sa i-o dea acum, inainte de a-i spune numele.
"Cat despre ce am in fata ochilor, da, ai ghicit, sunt fascinat si as da orice ca sa aflu mai mult despre tine!"
Astepta si isi apropie capul din nou de gatul ei. Il atinsa usor cu buzele. Aceasta intalnire ajunsese la un nivel foarte ridicat asa ca nu-i era teama acum de nimic. Raspunsul ei avea sa vina in curand. Ridica o mana de pe corpul ei si o dusa pe spatele ei, vrand sa o imbratiseze.
"Ce-ai zice daca am lua un loc pe banca pentru a te incalzii, pari cam rece!

Deci, bine ! Daca nu vroia sa-si dea jos mainile murdare de pe ea, avea sa-l oblige . De cand un om, care pretindea ca este "orieten" avea sange cald in el ? Nu-l intelegea, dar ii placea acea intrare a lui . Avea tupeul necesar si vorbele bune pentru a-i inmuia inima brunetei, dar nu era deajuns . Cand ii puse mainile dupa gatul lui simti ca are un corp bine lucrat, deci arata bine .
"Da, cred ca as putea, dar imi trebuie o dovada ca si tu imi vei spune numele tau!"
Nu putu sa nu scape un ras ironic . Ce dovata vroia ? Era adevarat ca o ameteau cuvintele lui . Avea menirea de a incurca, prin cuvinte orice om . Il ura pentru asta . Nu stia ce sa-i raspunda, asa ca il lasa sa vorbeasca in continuare poate avea sa-si dea seama, dar totusi . Nu putea sa fie atat de misterios incat ea sa nu aiba habar de spre ce e vorba .
"Cat despre ce am in fata ochilor, da, ai ghicit, sunt fascinat si as da orice ca sa aflu mai mult despre tine!"
Zambi de parca acela era raspunsul pe care il cauta . Si chiar era . Cu aceasta afirmatie il avea la picioare . Era atat de fericita incat putea sa tipe, dar se abtinu eroic . Ofta scurt in timp ce-l privea in ochi . Destul de fermecatori erau si acestia, asa ca isi schimba obiectivul . Privi putin mai jos, pe gatul lui . Apetisant . Acesta isi apropie din nou buzele de gatul ei, atingandu-l . O trecuta cativa fiori pe sira spinarii si isi lasa putin capul pe spate, atat cat sa-i fie lui bine sa poata continua cu saruturile .
"Ce-ai zice daca am lua un loc pe banca pentru a te incalzii, pari cam rece!
Sigur, putea sa ignore aceasta ultima intrebare. Simti mana lui se patele ei si apoi buzele ce continuat saruturile . Vru sa-si spuna sa nu se opreasca, dar nu scoase nici o vorba . Probabil avea sa-si dea seama ca ceea ce facea el in acel moment era o dovata ca si ea ii va spune numele la randul ei . Ramase acolo pe loc, in ciuda celor spuse de el, oprindu-i sarutarile . Ce credea ca face?
``Ti-a ajuns ? ``
Ii vorbi pe un ton indiferent . Dupa cum se putea observa, Ethel nu se lasa deloc usor . Daca cu adevarat il vrajise, trebuia sa-i demonstreze ca ii putea aduce si luna de pe cer cand vroia ."Nu chiar!"
Il auzi pe domnul de pe banca . Raspunsul lui, desi unul foarte confuz avea sa-i starneasca rasul brunetei . Bineinteles ! Era un barbat si deci, nu avea sa se lase asa usor batut . Daca micuta Ethel reusise sa-i atraga privirea domnului romantic de pe banca, atunci era destul de bine . Trebuia sa faca ceva sa-l indeparteze oarecum . Il auzi pasind inspre ea, apoi mainile lui pe soldurile ei . Ce n**** vroia sa faca? Ethel ramase putin dezgustata de ceea ce facuse el, apoi in momentul in care ochii lor se intersectara din nou, aceasta ramase putin pe loc fara sa clipeasca . Uhum .. mda . Il privi apoi cu acea rautate a ei si vru sa-l dea la o parte . Prea tarziu, insa, fiindca acesta se apropiase de urechea ei ii sopti altceva .
"Ce-ai zice daca am trece la o discutie mai picanta?"
Picanta? Ii parea atat de rau ca nu avea sosul picant la ea . Ii zambi dezamagita . El asa se purta cu toate fetele ce nu le cunostea? Sau ... asa se purta cu ea ? Era o intrebare destul de ... retorica . La cat de fascinat se arata probabil se purta doar cu ea in acle mod.
``Ce-ai zice daca ti-ai da jos mainile de pe mine?``
Si ridica o spanceana catre acesta, asteptand sa faca ceea ce tocmai ii spusese ea . Normal ca nu prea il vedea executand pe moment .Ramase totusi acolo pe loc, stia ca daca avea sa-l evite din nou, sigur ar fi venit iar dupa ea . Isi puse mainile pe langa gatul lui, vrand sa faca in tocmai cum el procedase mai devreme . Isi apropie fata de el, avand intentia de-al saruta, dar isi schimba in ultima clipa directia indreptandu-se spre urechea lui .
``Crezi ca imi poti spune cum te cheama? Sau esti prea fermecat de ceea ce ai in fata ochilor?``
Putea sa obtina ce vroia de la el atata timp cat el se purta asa . Zambi si ramase acolo inspirand parfumul lui . Practic, ea il tinea de gat, dar nu-l privea in ochi . Privea dincolo de el pentru a fi sigura ca nu sunt urmariti .

Astepta o reactie din partea ei. Nimic. Probabil ca mai avea de asteptat ceva timp. Acum ea gandea ce-i spusese el si calcula fiecare vorba a lui. O privea atent cu admiratie. La cate femei cunoscuse pana atunci cel mai mult pana acum fusese atras de ea. Si totusi pana sa o cunoasca nu fusese fericit. Era ceva special cu aceasta bruneta. Desigur 'a cunoaste' la figurat pentru ca nu-i stia nici macar numele. Intuitia ii spunea ca numele ei era la fel de frumos si de onorabil ca ea. Frumusetea ei exterioara intrecea orice masura. Interiorul nu-l cunoscuse insa putea sa jure ca se apropie de adevar la fel ca si exteriorul.
((``Ce-ai zice daca ti-ai da jos mainile de pe mine?``))
Timpul il cam presa. Nu avea timp de asa ceva. Voia sa o cunoasca mai bine. Cum avea sa faca asta daca ea nu-l lasa sa tina mainile pe ea. Oare nu-i placea de el? Era o posibilitate. Inchisa ochii. Dupa ridica din spranceana si zambii.
"Ce-ai zice daca nu ?"
Incerca sa o imite, sa-i imite tonul cu care pusese acea intrebare. Il dusa gandul sa o sarute insa asta era prea de tot. Totusi nu se cunosteau deloc iar el de frica unui viitor apropiat foarte dezonorabil nu facu asta. Astepta ca discutia pe care o aveau sa ia amploare sa se dezvolte. Poate in viitor vor avea o relatie. Cine stie? Se uita la ea cum isi dusa mainile la gatul lui. Stateau amandoi fata-n fata. El admirandu-i frumusetea iar ea zambindu-i si din cand in cand, cu privirii rapide, mai urmarea imprejurimile. Un moment perfect pentru a dezvolta discutia nu?
((``Crezi ca imi poti spune cum te cheama? Sau esti prea fermecat de ceea ce ai in fata ochilor?``))
Ii urmarea buzele. Fascinat desigur de vocea ei adanca, de o finete de nemaipomenit. Ii simtea chipul apropiindu-se de al lui. Nu facu nimic, astepta. Gandul ei era asemanator cu al lui, probabil insa niciunul din ei nu avea curajul sa o faca.
"Da, cred ca as putea, dar imi trebuie o dovada ca si tu imi vei spune numele tau!"
Era o replica destul de buna. Se gandea la o singura dovada. O apropiere sentimentala mai mare. Ca sa aiba incredere in ea. Trebuia aceasta miza sa i-o dea acum, inainte de a-i spune numele.
"Cat despre ce am in fata ochilor, da, ai ghicit, sunt fascinat si as da orice ca sa aflu mai mult despre tine!"
Astepta si isi apropie capul din nou de gatul ei. Il atinsa usor cu buzele. Aceasta intalnire ajunsese la un nivel foarte ridicat asa ca nu-i era teama acum de nimic. Raspunsul ei avea sa vina in curand. Ridica o mana de pe corpul ei si o dusa pe spatele ei, vrand sa o imbratiseze.
"Ce-ai zice daca am lua un loc pe banca pentru a te incalzii, pari cam rece!

Deci, bine ! Daca nu vroia sa-si dea jos mainile murdare de pe ea, avea sa-l oblige . De cand un om, care pretindea ca este "orieten" avea sange cald in el ? Nu-l intelegea, dar ii placea acea intrare a lui . Avea tupeul necesar si vorbele bune pentru a-i inmuia inima brunetei, dar nu era deajuns . Cand ii puse mainile dupa gatul lui simti ca are un corp bine lucrat, deci arata bine .
"Da, cred ca as putea, dar imi trebuie o dovada ca si tu imi vei spune numele tau!"
Nu putu sa nu scape un ras ironic . Ce dovata vroia ? Era adevarat ca o ameteau cuvintele lui . Avea menirea de a incurca, prin cuvinte orice om . Il ura pentru asta . Nu stia ce sa-i raspunda, asa ca il lasa sa vorbeasca in continuare poate avea sa-si dea seama, dar totusi . Nu putea sa fie atat de misterios incat ea sa nu aiba habar de spre ce e vorba .
"Cat despre ce am in fata ochilor, da, ai ghicit, sunt fascinat si as da orice ca sa aflu mai mult despre tine!"
Zambi de parca acela era raspunsul pe care il cauta . Si chiar era . Cu aceasta afirmatie il avea la picioare . Era atat de fericita incat putea sa tipe, dar se abtinu eroic . Ofta scurt in timp ce-l privea in ochi . Destul de fermecatori erau si acestia, asa ca isi schimba obiectivul . Privi putin mai jos, pe gatul lui . Apetisant . Acesta isi apropie din nou buzele de gatul ei, atingandu-l . O trecuta cativa fiori pe sira spinarii si isi lasa putin capul pe spate, atat cat sa-i fie lui bine sa poata continua cu saruturile .
"Ce-ai zice daca am lua un loc pe banca pentru a te incalzii, pari cam rece!
Sigur, putea sa ignore aceasta ultima intrebare. Simti mana lui se patele ei si apoi buzele ce continuat saruturile . Vru sa-si spuna sa nu se opreasca, dar nu scoase nici o vorba . Probabil avea sa-si dea seama ca ceea ce facea el in acel moment era o dovata ca si ea ii va spune numele la randul ei . Ramase acolo pe loc, in ciuda celor spuse de el, oprindu-i sarutarile . Ce credea ca face?
``Ti-a ajuns ? ``
Ii vorbi pe un ton indiferent . Dupa cum se putea observa, Ethel nu se lasa deloc usor . Daca cu adevarat il vrajise, trebuia sa-i demonstreze ca ii putea aduce si luna de pe cer cand vroia .

[Alice Morris]

Foarte tare si romantic, si misterios, si incitant, dar nu mai mult decat trebuie cand am citit inceputul, ma gandeam ca va fi o poveste super romantica, pana cand a aparut cuvantul Voldemort nu am priceput o chestie ea e devoratoare iar el sustinator al lui Voldemort si zici apoi ca cele doua grupuri nu se simpatizeaza explica'mi si mie cum sta treaba
apoi, am observat ca ai folosit *** ei bine, poti scrie foarte bine "ce naiba" nu e nicio problema apropo, niciodata se scrie legat iar privi si urmari doar cu un singur "I" ; )) sa te obisnuiesti ca eu observ toate greselile si ai avut multe litere schimbate, si odata ai uitat sa pui cratima
nu imi vine sa cred ca ai scris atat de mult si vezi ca la sfarsit se repeta o parte ; ))
Acum, despre continut. Imi place mult cum ai inceput, povestea cu parcul si copacul e foarte dragutza, dar e stricata de unele structuri prin care tu si celalalt autor va impuneti felul de a scrie, ma refer la faptul ca, acel pasaj inspira inocenta, puritate, trezeste amintiri la viata, iar stilul in care e scris e mai modern, si cum am zis, unele pasaje se potrivesc nu chiar asa de bine imi place cum se face trecerea dintr'o personalitate in alta, si cum comentezi fiecare replica, si tot ce simt personajele la auzirea unei replici, la simtirea caldurii corpului celalalt, tot ar mai fi pe'alocuri niste fraze care dupa umila mea parere nu se potrivesc chiar atat de bine, si exemplul care imi vine acum in cap:
"Deci, bine!"
Asta suna mai mult ca un gand al personajului, dar scris la persoana I, si nu prea se potriveste cu restul
Pai, in mare, cam atat am avut de spus, si nu am comentat lasange tot sper ca urmatoarea parte sa nu fie la fel de lunga si sper ca nu te'ai suparat pentru observatii

[Vladimir Nikolaev]

Stai linistita!
In acest text conducerea devoratorilor este alta decat Voldemort, iar Voldemort are o alta armata. Desi nu se simpatizeaza lupta amandoua contra Ordinului Phoenix.

Acele greseli sunt greseli care sunt involuntare, din cauza rapiditatii scrierii textelor. Partea a doua maine.

[Bella Emily Rose]

Mi'a luat ceva timp pana am reusit sa citesc tot , dar intr'adevar a meritat .
Felicitari si tie , dar si prietenei tale .
Intr'adevar , cele doua stiluri sunt destul de diferite
Dar mi se pare destul de ok .
Si mai ales ca nu e o oarecare poveste de dragoste.
E ceva mai special .
Abia astept continuarea si sper sa ne surprinda la fel de placut .

[Vladimir Nikolaev]

E defapt o prietena. Dar nu conteaza asta oricum.
Multumesc !

[Bella Emily Rose]

Scuze . scuze
Am editat
Si nu ai pentru ce . Sa stii ca astazi astept continuarea

[Jessica F. Jersey]

frumos. chiar foartefoarte frumos
genial fic-ul ! ^.^

sunt foarte nerabdatoare sa postezi al II-lea capitol.

[Rosalie Vivienne Alden]

Wow,e superb!
Felicitari!><
Abia astept un next

[Vladimir Nikolaev]

O privea cu admiratie. Isi putea da seama ca ei ii cam placeau sarutarile lui. Ii simtea oftatul de placere. Ii placea sa-i faca placerile domnitelor pe care le cunostea si care erau foarte frumoase. Continua sa o sarute. Stia ca ea nu va mai rezista si va ceda. Insa mai stia ca era o devoratoare, iar pe o devoratoare nu o puteai cucerii chiar asa usor. Ofta si el de placere la un moment dat. Incepuse sa-i acorde o atentie desavarsita. Nu mai putea rezista tentatiei. Incepuse sa se hraneasca cu placere. Ultimatumul pe care si-l imaginase venise imediat.
((``Ti-a ajuns ? ``))
Nu-si dadu seama la inceput ce voia sa demonstreze ea prin aceasta intrebare care parea retorica. Se gandii ce sa-i raspunda. Daca i-ar fi raspuns negativ asta ar fi insemnat ca el ar fi fost un afemeiat cu diploma iar daca i-ar fi raspuns afirmativ poate ca interesul ei fata de el ar fi scazut.
" Poate.. numele meu e Boris, apropo..!"
Spre surprinderea lui cuvintele o luasera inainte. Ii raspunsese foarte repede si nu-si daduse seama de greseala pe care o facuse. Nu trebuia sa-si dea numele adevarat. Ea era o devoratoare iar razboiul dintre cele doua tabere inca nu se terminase. Se apropie de ea incercand sa o mai sarute. Astepta o reactie din partea ei.
"Crezi in dragoste la prima vedere? "

" Poate.. numele meu e Boris, apropo..!"
Zambi satisfacuta atunci cand ii auzi numele, daca asta ii era cel adevarat . Intr-o lume unde haosul domnea, minciunile erau la fiecare pas . Acum ea era cea care trebuia sa-i spuna numele ? Nici o sansa . Avea sa-l fiarba asa incat sa dea in clocot . Jocul ei nu se termina aici . Inca se tineau in brate, iar asta o ingrijora putin pe micuta bruneta . Daca se gandea ea bine, nici o data nu avusese parte de un asa baiat . Exista un inceput pentru toate ..
``Ethel.``
Folosi o voce normala, putin tremurata . Simtea cum acele atingeri de mai devreme, ce acum incetasera, ii ajunsesera pana la inima si daca avea sa continue asaa, cu toate ca ea nu l-ar fi lasat, acel lant ce-i tinea inima rece avea sa se rupa . Asta o cam ingrijora pe Ethel . Il saruta pe buze ca si cand l-ar fi rasplatit pentru ceea ce ii spusese si se departa de el imediat ce termina micul sarut .
"Crezi in dragoste la prima vedere? "
Il auzi intreband . Bruneta ridica o spranceana catre el bufnind in ras . O credea o copila de 15 ani ? Isi duse mainile in buzunarele pelerinei si il privi zambind amuzata de parca ar fi auzit cea mai buna gluma din ultimii 100 de ani . Se intoarse pe varfuri si se indrepta catre bancuta unde o invitase el mai devreme . Avea sa-i raspunda la acea intrebare ? Probabil ca da . Se aseza pe banca aceea si il privi dand din cap negativ . Acela era raspunsul ei la intrebarea lui . Ii zambi inocent in timp ce privea prin imprejur .

Sinceritatea era singurul lucru pe care il mai avea in acea noapte. Pur si simplu demnitatea si orgoliul nu-l mai avea. Orgoliul se pierduse cu mult timp inainte ca el sa inceapa sa o sarute pe gat. Iar demnitatea, ei bine, o mai avea acolo undeva insa probabil ca disparuse demult. O privii cu atentie. Era innebunit dupa ea insa nu dadea chiar asa de mare dovada ca [,] chiar o placea. Zambii. Ochii lui o urmareau atent, ii urmarea mainile, ochii, totul cu atentie.
(( ``Ethel.``))
In sfarsit, dupa atata timp ii spusese numele. O caracterizase ca o femeie foarte dificila si puternica. Doar era o devoratoare nu? Zambii. Isi daduse seama ca in sfarsit avea o dovada ca o cucerise, foarte putin, incat o facuse sa-i spuna numele. Era un lucru bun pentru el. Era o mantuire. Ii simtii prezenta foarte aproape de el. O avea langa el. Apoi ii simtii buzele cum i se atinsera de ale lui. Era in al noualea cer. Frumusetea din fata lui se dovedise a avea o slabiciune de farmecul lui. Doar o presupunere banala il facea sa creada asta. Si totusi nu-i raspunsese la intrebare.
Urma un ras in hohote din partea ei. Probabil ca acesta era raspunsul. Un nu sincer si profund. Exact cum se asteptase. El sigur in acea seara se indragostise de ea din prima clipa insa incercase sa ascunda acest lucru prin replici cat se poate de indiferente.
”Sarutul acesta a fost ca un raspuns?”
Intrebarea fusese banala si in tot acest timp patetica. Pur si simplu creierul lui nu fusese atat de inteligent incat sa creeze o alta intrebare mult mai normala. Zambii in coltul gurii insa o privii in acelasi timp cu mult interes.

”Sarutul acesta a fost ca un raspuns?”
Il privi de pe banca unde se asezase putin uimita . Clipi des timp de 2 secunde, iar in secunda a 3a se ridica de pe banca si se indrepta spre el . Il privi in tot acest timp si ii zambi siret . Acel zambet al ei care putea innebuni orice om, mai rau decat blestemul Cruciatus . Se vedea de la mare distanta ca pustiul din fata ei facuse o pasiune pentru ea . Se aseza la un metru in fata lui, privindu-l uimita .
``Ia-l ca pe o rasplata pentru informatia pe care mi-ai dat-o .``
Zambetul persista pe buzele ei si distanta dintre ei la fel . Privirile li se intersectara in momentul in care Ethel reusi sa-l studieze din cap pana in picioare, incercand sa-si dea seama de ceea ce avea pe sub acea pelerina . Nu stia ce sa-i mai spuna si deja se facusera cam liniste intre ei . Nu avea deloc chef sa il mai sarute si a doua oara . Manutele ei ramasera in buzunarele pelerinei de drum, la caldura . Nu ii era frig, dar simtea cativa fiori ce ii treceau prin tot corpul atunci cand privirile lor erau intersectate mai mult de 3 secunde .
``Si ca sa-ti raspund la intrebare ... nu cred in dragoste la prima vedere ... ``
Ii spuse cu o parere de rau in glas de nemasurat . Intr-un fel avea chef sa vorbeasca cu el si sa-l descopere particica cu particica, dar acum, de la frigul ce domnea pe acolo nu prea avea chef de asa ceva... Nu ii era frig, doar avea o senzatie asemanatoare . Clipi de 2 ori in timp ce-i privea formele fetei si ramase tacuta pentru a-i auzi reactia .

Zambea. Singurul lucru pe care-l putea face in acel moment. Si de ce? Ea nu-i daduse nicio dovada ca ar avea un anume interes pentru el. Doar imaginatia lui ii crea astfel de iluzii notorii. O privea totusi cu acelasi interes ca si mai inainte. Nu-si schimbase parerea fata de ea si incerca din toate puterile sa o faca sa inteleaga ca lui ii placea de ea. Era cu totul diferita treaba de celelalte. Simtea ceva mai special pentru ea. Ceva de nedescris. Si totusi ce rost avea? Isi punea in acelasi timp viata cat si identitatea care pentru el era mult mai importanta decat propria-i viata in pericol.
(( ``Ia-l ca pe o rasplata pentru informatia pe care mi-ai dat-o .``))
Frumos din partea ei. Il mai si rasplatea pe deasupra. Ar fi putut sa-i dea o sumedenie de informatii insa protocolul era altul. Mai ales ca-si punea misiunile in pericol. Ar fi fost ceva usor pentru ea sa scoata de la el aceste informatii. Se aseza inapoi pe banca, unde era si ea. O simtea acolo, aproape de el. O imbratisare lunga si calduroasa probabil nu-i facea rau uneia ca ea. Isi deschisa bratele si o imbratisa maiestuos. Ii zambea de fiecare data cand ea il privea. Il facea sa se simta mai bine.
”Frumoasa rasplata!”
Facu o afirmatie. Avea si dovezile care puteau fi de folos in acest caz. Chiar fusese o rasplata primitiva, frumoasa, pe care niciun barbat nu o putea refuza.
(( ``Si ca sa-ti raspund la intrebare ... nu cred in dragoste la prima vedere ... ``))
Parerea de rau pe care o simtii in glasul ei il facu sa fie nelinistit. Incerca sa ascunda asta. Nici nu calculase si nu gandise cuvintele pe care ea i le spusese. Oare sa fi fost fapte iluzorii? Toate treburile astea cu sarutul, mangaiatul..
”Pacat.."

Ramase putin mirata atunci cand se trezise pe canapea, langa el imbratisata de domnul Boris . Vru sa-l expedieze putin mai departe de ea, dar era imposibil . Avea sa vina inapoi ori de cate ori l-ar fi impins ea . Isi dadu ochii peste cap, oftand scurt . Avea sa ramana pentru o clipa acolo pe canapea sa se gandeasca, fiindca gandurile ei erau atat de tulburi incat nu mai putea auzi sau procesa nimic .
Se parea ca domnul acela avea chef de "iubire" in acele clipe, dar pacat, asa cum spusese si el, ca nu-si gasise persoana potrivita . Daca ii spusese acele chestii doar pentru a o fermeca si pentru a ajunge mai departe ? Ethel clipi des de cateva ori, apoi se ridica de pe banca aceea fara sa-l priveasca in vreun fel . Credea ca ea este atat de slaba sa se indragosteasca de el asa de repede? Se intoarse pe calcaie si-l privi, incrucisandu-si mainile la piept . Avea sa-l mai intrebe o data daca era prieten sau dusman sau avea sa-i reproseze ca aceea atractie era doar una de fatada si ca el avea alte intentii cum ar fi fost sa o omoare . Lucrurile nu puteau sa ramana asa . Trebuia sa se faca ceva in acest caz . Bagheta o avea inca in mana si nu stia ce sa faca cu ea . Avea sa o bage in buzunar sau sa-l atace? Varianta a 2a suna mai bine ...
``Crezi ca poti fi mai barbat in tot momentul asta ? Sau trebuie sa te invat eu ? Ori ai alte intentii ?``
I se adresa pe un ton putin suparat, dar calm totodata. Lasa atacul pe mai tarziu fiinda nu vroia sa-i dea impresia ca ar fi fost o femeie fara suflet.. Avea o idee minunata despre cum sa iasa din scena .. si simtea cum cortina va fi trasa dupa putin timp de acum incolo .

Trecuse ceva timp de cand nu mai privise pe cineva cu atata interes si admiratie. Admiratie? Pentru ce? Nu-l ajutase cu nimic si nici nu facuse ceva pentru omenie. Era o simpla devoratoare, nascuta sa omoare. Destinul ei incepea sa se infiripe cu al lui. El fiind de cealalta parte a devoratorilor nu mai tinea cont ca ea era dusman. Desigur aceasta nu avea de unde sa afle deoarece el era “prieten “ dupa cum aflase. Trist. Occlumantia o folosea numai in cazuri deosebite iar aici chiar nu era cazul. Incerca sa o cucereasca, sa-i cucereasca inima insa observa ca era cam greu deoarece Ethel nu se lasa dusa de nas asa usor.
Inteligenta, lucrul care la multi oameni lipseste. Ea insa avea acest lucru poate chiar o supradoza, si totusi Boris o putea cuceri. Se indragostise de ea, de fiinta nobila care statea in fata lui. Nu o cunostea foarte bine dar stia un singur lucru, era devoratoare si asta insemna rautate. Lui Boris ii placea sa fie manipulat insa nu peste masura. Ceea ce trecea de limita bunului simt incepea sa-l irite si declansa imediat atacul.
O privea in ochi. Sclipeau in lumina lunii, care desi era stearsa ince mai putea trece printre norii cenusii de toamna. Se ridica dintr-o data si se deperta de banca lui. El ridica din spranceana si o privi atent. Dupa cateva secunde lasa capul in pamant. Isi dadu seama ca adineauri fusese prea direct si asta o speria pe Ethel.
((``Crezi ca poti fi mai barbat in tot momentul asta ? Sau trebuie sa te invat eu ? Ori ai alte intentii ?``))
O privi atent, un zambet ii scapa pe buze. Se abtinea sa nu izbucneasca in hohote de ras. Facea o impresie p****** daca se intampla una ca asta.
”Alte intentii nu am! Sunt interesat de lectiile pe care le-as putea lua de la tine..”

[Bella Emily Rose]

Pur si simplu , am ramas socata cand am citit capitolul asta .
E pur si simplu genial .
Mai ales felul in care este descrisa actiunea .
Felicitari din nou !
Intr'un fel , simt emotiile pe pielea mea .
Sper sa pui continuarea cat mai curand posibil .