Prieteni

[Bell Evans]

"-Nu cred ca este a lui Godric..el a trait cu mult inaintea anului 1458" sopti Bell, incruntandu'se.
"-Tu chiar nu ai ce face in timpul orelor de Istorie a Magiei?!" chicoti Slin.
"-Aaa, mai dorm din cand in cand" recunoscu Bell, razand.
"-Da, dar stii date importante" o lauda astropuful.
"-Cateva" murmura Bell, cu un zambet.
"-Deci..cum facem?" chicoti Slin.
"-In legatura cu?" intreba cercetasa, nedumerita.
"-In legatura cu sora ta..nu am de gand sa las lucrurile asa" sopti Slin, zambind.
Bell zambi si ea. Era frumos ca cineva sa fie preocupat de ea..de ce simte si de ceea ce crede..un prieten adevarat asa ar fi facut..

[Oliver C.S. Queen]

-Am cateva ideei cum sa schimb situatia ta...
-Doar ca trebuie sa aflu unde este Rose...
Bell se uita la mine nedumerita si putin incruntata....
-Nu te uita asa ...nu e frumos...am spus razand...
-Ai incredere ...
-Nu imi place sa te vad suparata...am spus zambind!
-Cat despre armura...crezi ca mi-ar sta bine in ea ...am spus zambind!

[Bell Evans]

Cercetasa ramase tacuta. Si el facuse aceeasi gluma. Iar acum Slin aduse din nou briza aia de tristete. De ce nu reusea sa treaca peste ce se intamplase? De ce continua sa se minta, spunand ca a trecut? Si de ce nu avea controlul asupra sentimentelor..asupra urmelor ce mai ramasesera.
"-Alo, Bell" striga astropuful, incomodat.
"-Scuze" mormai cercetasa, ridicandu'se.
Se indrepta spre armura si atinse suprafata rece. Avu acelasi fior ca in ziua aia de duminica dimineata cand venisera impreuna acolo. Acelasi tremur care ii dadea de inteles ca nu doar raceala armurii o facea sa isi doreasca sa traiasca la nesfarsit clipa aia.
"-S'a intamplat ceva?" sopti Slin, apropiindu'se de ea.
"-Nu" raspunse Bell, vag.
Trebuia sa inceteze..trebuia sa se opreasca din asi face rau singura..atat ei, cat si celor din jur.
"-Stii..vreau ca ziua de azi sa ramana in amintirea mea nu ca o amintire inviata din trecut..ci ca o zi superba, petrecuta alaturi de un prieten perfect" sopti ea, cu un zambet in voce..

[Oliver C.S. Queen]

Stiti sentimentrul cand ceva in tine nu te lasa sa te misti...sa scoti o vorba sau sa poti clipi...atunci traisem acel sentiment totul se blocase gandindu-ma la vorbele spuse de Bell...
Trecura ceva clipe privind-o...si fara sa stiu ce sa mai zic...
-Bell...Bell...nu stiu ce sa zic...
-Ma simt magulit...am spus ragusit...
-Ideea este ca mult ma cred ciudat...pentru singurul fapt ca sunt diferit ...
-Nu cred ca sunt ciudat...
-Dar nu esti foarte diferita...in doar cateva ore petrecute impreuna ma consideri un prieten...
-Inteleg de ce jobenul te-a selectat la Cercetasi...am rostit cuvintele cu o voce calduroasa...
-Voi pastra ziua aceasta foarte bine pastrata in amintirile mele!

[Bell Evans]

Bell zambi.
"-Intr'adevar, a fost o dupa-amiaza de neuitat.." sopti cercetasa.
"-Dap, iti multumesc" replica Slin, vesel.
"-Cred ca si eu ar trebui sa iti multumesc" murmura Bell, vesela.
"-Sincer..imi pare bine ca ne'am imprietenit.." chicoti Slin.
"-Si eu sunt incantata..chiar esti un baiat de treaba.." spuse cercetasa, magulindu'l.
"-Iar la faza cu Rose..trebuie sa astepti. Timpul le rezolva pe toate" chicoti astropuful.
"-Dap..ai dreptate..deci, ce mai vrei sa facem?" intreba cercetasa, continuand turul armurilor..

[Oliver C.S. Queen]

Erau multe de spus...dar timpul ...mereu si mereu si mereu ne preseaza...
-Bell...la ce te-ai gandit pe vitor...
-Ai inclinatie spre un anumit lucru...
Proasta intrebare...la ce oare ma gandeam ...."paream un ciudat"....
-O scuze...cred ca am fost cam deplasat ...am adaugat repede...
Am vrut doar sa ne mai deslipim de reflexia armurilor si mirosul de praf...care ne inconjura...

[Bell Evans]

Cercetasa ramase invaluita de ganduri. Isi aminti de vremurile cand isi dorea sa devina profesoara de -Transfigurari-. Cum mereu cauta carti despre aceasta materie, cum incerca sa fie cea mai buna. Cu toate acestea, inca ramasese materia ei preferata. Dar altceva ii atrase atentia pe parcurs.
"-La inceput..eram pasionata de -Transfigurare- si vroiam sa devin profesoara. Dar in anul trecut, a inceput sa imi placa foarte mult ora de -Potiuni-. Si anatomia din lumea incuiatilor. Deci, ma gandesc sa devin Vindecator" spuse Bell, zambind.
Si avea sa isi indeplineasca visul. Nu vroia sa'l lase sa se stinga. Nu avea sa procedeze ca la celelalte. Va lupta..cu toata fiinta..
"-Dar tu, Slin? La ce te'ai gandit sa faci dupa ce termini Hogwarts'ul?" intreba Bell.

[Oliver C.S. Queen]

-Eu...nu stiu...
-Nu sunt prea pasionat de lucrurile sofisticate,imi plac cele simple...
Era destul de ciudat...nu ma gandisem foarte mult la acest lucru..
-Imi plac orele de potiuni si aparare contra magiei negre ...sunt un aventurier...iar idealul meu este sa descopar ceva maret care sa ajute lumea,deja am avut cateva experimente legate de sangele dragonilor teposi si cenusa de pheonix...am descoperit ca folosind un amestec bine facut ...el poate dispersa orice vraja dimp de o ora ...
-Deci ....cred ca un aventurier ar fi cel mai aproape de cea ce vreau sa fiu...am spus zambind...

[Bell Evans]

Bell zambi, indreptandu'se spre o fereastra. O deschise cu un scartait bland, si se lasa cuprinsa de aerul proaspat. Inca ploua..stropii reci se izbeau cu cruzime de chipul ei palid, imbracand'o intr'un vesmand de lacrimi. Cerul parea invelit de o plapuma de onix, nelasand nicio raza de lumina sa aduca speranta.
"-Un aventurier.." ingana cercetasa. Slin o privi nedumerit.
"-Ce vrei sa spui?" intreba el, cu o urma de curiozitate in glas.
"-Nimic..doar ca..si eu gandeam asa intr'o perioada" replica Bell, cu un zambet bland.
Inchise fereastra, indepartandu'si din minte sunetul rece al ploii ce salasluia peste domeniile Hogwarts'ului. Se intoarse spre sirurile paralele de armuri frumos aranjate si isi lasa privirile sa zboare spre stralucirea blanda a metalului.
"-Ia sa vedem ce armuri mai sunt pe aici" chicoti ea, lasand un zambet sa'i infloreasca pe chip..

[Oliver C.S. Queen]

-Si de ce nu ai continuat...eu sunt decis sa schimb multe...
-Nu stiu ce sa zic Bell...am spus ragusit...
-Crezi ca ar fi bine sa iti schimbi mereu optiunile....
-Dar am invatat ceva ...tot schimband mereu cate ceva la mine...
Am facut o pauza ...apoi am smuls o sabie dintr-o armura si asezandu-ma jos tinand sabia in mana am inceput sa rostesc cateva cuvinte neinsemnate...
-Sa muncesti implica riscul de a nu primi nimic inapoi. Sa creezi implica riscul de a fi ranit. Sa incerci inseamna sa risti sa dai gres, dar riscuile trebuie asumate, deoarece cel mai mare risc in viata e sa nu-ti asumi niciun risc...
-Deci asta cred...la fiecare schimbare rupi inca o farama din tine...ciobindute singur...