Asteptand in zadar ca trecutul sa imi ofere raspunsuri

[Rosalie Vivienne Alden]

Astazi ma simteam atat de ciudat,parca imi era rau,dar nu fizic,ci mai mult...moral. Aveam de gand sa fac ceva sa uit de toate intrebarile care acum mi se invarteau in minte...Incepea sa ma doara capul apoi am rostit speriata:"Asta nu e bine,nu,nu!" . Imi aminteam acum de acel incident petrecut de curand cu ghicitul viitorului,iar Slin mi-a zis sa fac o pauza cu acest "dar" asa ca am zis ca mai bine ma opresc. Nu vroiam sa ajung din nou in Aripa Spitalului. Am oftat la acest gand. Odata am fost acolo,recent,datorita unui blestem.
Mi-am propus sa ies din Turn si asa am si facut imediat,dar ma lua o ameteala asa ca m-am asezat la capatul unui coridor pe scarile care in curand vor pleca si ele "la plimbare"...

[Evelyn Steel]

Mergeam plictisita pe coridoarele Hogwartsului.Azi chiar eram plictisita,nu aveam ce face si chiar doream sa-mi omor timpul cu ceva.
M-am oprit in fata portretului Doamnei Grase care se uita la mine plictisita si astepta parola.Am pufnit plictisita,putea ziua de azi fi mai plictisitoare!?
-Parola? intreba Doamna Grasa.
-Mai bine nu am soptit si i-am zambit apoi m-am indepartat de portret,pornind spr scari.Ahh acele scari ma scoteau din minti,se miscau de colo-colo.
Cand am ajuns am observat ca locul era aproape pustiu,ma intreb de ce?Apoi am aruncat o privire la ceas care arata 8 : 40 dimineata.Probabil ca erau in camerele lor.Am vrut sa ma duc si eu in camera mea dar atunci am zarit-o pe Rose care statea pe scari si parea cam ametita as putea zice.
-Rose!? am strigat-o si ea s-a intors,s-a ridicat clatinandu-se si s-a indreptat spre mine.

[Rosalie Vivienne Alden]

M-am ridicat usor fiindca eram putin ametita,astazi chiar avusem o zi atat de proasta,de fapt nu stiam inca cum e ,cum va fi ,dar durerea de cap inca persista .
Am privit-o pe Eveline cu un usor zambet pe fata si m-am indreptat catre ea.Acum ma uitam si mai ametita in jurul meu. Deci aveam o stare de parca m-ar fi sedat cineva si in orice moment voi fi pe cale sa adorm,probabil ca e de vina doar oboseala sau cine stie,nedormitul?
Am zambit din nou lasand gandurile sa zboare departe de mine fiindca acum abia trezita,morocanoasa,nu eram in stare nici sa gandesc si am zis usor:
-Buna, Ev! Neata'...
Asteptam raspunsul ei in timp ce m-am asezat inapoi pe scara inainte de a cadea pe jos.

[Evelyn Steel]

-Neata am soptit si m-am uitat la ea cu putina frica.Niciodata nu o mai vazusem pe Rosalie asa,se simtea clar rau,poate ar trebui sa mergem in Aripa Spitalului.Ma intreb de ce nu s-a dus pana acum,ce mai astepta?
-Rose te simti bine? Pentru ca sa sti ca nu prea arati.Daca nu esti ok te duc in Aripa Spitalului am spus tinand-o cand s-a pus jos,mi-era frica sa nu cumva sa cada si sa se loveasca.
M-am uitat la ea speriata,chiar nu arata bine.Apoi mi-am aruncat privirea in jur.Portretele vorbeau intre ele,scarile se miscau,nici urma de vreun elev.Probabil fiindca era prea dimineata.Poate asta avea si Rose,era inca somnoroasa...sper sa era asta.

[Rosalie Vivienne Alden]

Stateam asa nemiscata ,parca asteptand ceva sau parca ma gandeam la ceva anume,dar de fapt nu era asa,eram pierduta in propriile-mi ganduri,dar de asemenea parca eram pierduta in neant,nu stiam ce e cu mine acum... Ma simteam rau , nu puteam sa deslusesc nimic pana in momentul in care am auzit cuvintele lui Ev. Cu un tresarit ca de fulg i-am raspuns doar atat:
-Nu,Aripa Spitalului nu!Te rog,nu!
Ev se uita la mine nedumerita,nu stia ce patisem...

[Evelyn Steel]

-Rosalie daca imi garantezi ca esti bine..atunci nu mergem in Aripa Spitalului i-am spus zambind usor.
Ea dadu din cap schitand un zambet usor.
-Ok atunci...ca sa nu te mai simti asa de rau..ce-ai zice sa facem ceva distractiv?
Am pornit pe coridoare incercand sa gasim ceva de facut.Nu aveam absolut nici o idee,dar oricare era buna,doar sa facem plictiseala sa plece.
-Deeci...ce vrei sa facem?Asa te simti si tu mai bine si eu scap de starea asta de molesala am spus razand si am privit-o cu drag.

[Rosalie Vivienne Alden]

-Mda,si eu am o stare tot in genul acesta! Doar ca eu ma simt direct obosita,nu doar molesita.
Pai ce am puteam sa facem? Momentan,haide sa ne asezam aici si cand ne vine in minte sa vorbim cu vre-un tablou cumsecade,anunta-ma!,i-am raspuns eu chicotind.
Dar avea dreptate,ce puteam sa facem? Amandoua paream atat de obosite,iar eu uns de mi-ar aduce cineva aici o perna m-as culca pe loc pe coridoare.
Am cascat destul de puternic! Mi-am amintit cu un zambet larg de viata mea printre Incuiati cand leneveam in weekend,mai mereu.
Brusc,mi-am amintit ceva...:
-Ev,eu am un joc Incuiat in caz ca doresti sa jucam. Stii,eu am petrecut multa vreme in Lumea Incuiata,de unde am invatat multe...

[Evelyn Steel]

-Hmm suna interesant am spus zambindu-i. Ma uitam la ea cum casca,ahh cred ca daca i-as aduce o perna aici ar dormi.
-Si eu am trait 15-16 ani in lumea Incuiatiilor.De obicei,in weekend,ori ma uitam la televizor,ori la calculator,sau chiar cu prietenii prin parc.Si la scoala mea eram cea mai buna la biologie.Inainte sa aflu de lumea asta,visam sa devin doctor,ca si tata.Si acum mai visez la asta dar cred ca aici imi este mai bine decat acolo.Si in plus acum m-am obisnuit cu magia am spus scotandu-mi bagheta din buzunar si admirand-o.
Imi aduc aminte cand mama mi-a aratat-o si mi-a spus ca e a mea.Lesinasem de ras dar cand mi-a aratat ce facea am ramas uluita.Acum bagheta asta e tovarasul meu.
Rose casca iarasi si nu m-am putut abtine si am chicotit.
-Rose...ce ai facut azi-noapte !?

[Rosalie Vivienne Alden]

-Draguta bagheta ta!,i-am spus Evelinei zambind. Apoi i-am raspuns la intrebare:
-Pai nu am facut nimic important ,pur si simplu am ramas pe ganduri ,nu puteam sa dorm. Ma gandeam la trecut ,la tot ceea ce s-a intamplat pana acum. Stii,uneori stau si ma gandesc la acel Porrin,dar incerc sa uit,incerc sa uit raul ce s-a intamplat si sa il fac mandru pe Jake prin ceea ce sunt ,nu prin a incerca a fi o persoana rea fiindca el nu si-ar fi dorit acest lucru!
Am suspinat,iar o lacrima se prelinse usor pe obraz... Acum era prea tarziu,nu mai il puteam salva,dar va ramane mereu in sufletul meu.

[Evelyn Steel]

-Stiu cum e sa pierzi pe cineva la care tii...am soptit eu punandu-i mana pe umar si stergandu-i lacrima care era pe obrazul sau.
Am auzit un zgomot de afara asa ca m-am ridicat si m-am uitat pe geam dar era liniste si pustiu.Ceva sclipi la cativa cm de mana mea.M-am uitat mai bine.Era un inel,un foarte frumos inel.Era alb si avea un fel de 8 intors pe el.
-Hei Rose iauite ce am gasit! i-am spus vesela iar ea isi arunca privirea si uita la inelul din mana mea cu ochii mari.
-E foarte frumos nu-i asa?Crezi ca al trebui sa-l pastrez?