Peripeţii la Hogwarts

[Alice Morris]

Capitolul XIII
Investigaþii

Iarna îºi impunea punctul de vedere asupta castelului. Mii de fluturi de gheaþã dansau îndreptându-se încet încet cãtre albul desãvârºit care acoperea împrejurimile Hogwarts-ului. Soarele nu mai dadea semne de viata, aruncand doar cate o vaga stralucire printre decorul de nori fumurii. Domeniile pãreau a se scãlda în oceanul imaculat. Cel puþin aºa apãrea totul prin geamurile înalte ale bibliotecii.
Alice stãtea la o masã, sub fereastrã. Ridicã capul din carte ºi privi în depãrtare. Omãtul aºezat pe Salcia Bãtãuºã îi fãceau crengile sã mãture pãmântul. Era a treia carte pe care o citea despre Pãdurea interzisã în ultimele cinci sãptãmâni. Nu gãsea nicãieri nicio informaþie despre Thunderi, iar cãrþile despre botanicã nu îi folosirã prea mult.
Albus se plimba printre rafturile aglomerate ale bibliotecii cãutând alte cãrþi care ar fi putut sã o ajute pe Alice. Doamna Pince stãtea la biroul ei ºi o privea suspicioasã. Venea în fiecare zi dupã ore la bibliotecã ºi citea toate cãrþile de botanicã pe care le gãsea, ºi pleca doar înainte de cinã. Albus o însoþea mai mereu.
-Poftim! Am mai gãsit una! spuse acesta trântind o carte mare, învelitã în piele veche. Poate în asta gãseºti ceva. Deºi, nici nu ºtiu ce cauþi.
-Mulþumesc, Albus! Nu m-aº descurca fãrã tine! spuse Alice linguºitoare. Caut informaþii despre Thunderi.
-ªi de ce îþi trebuie informaþii despre copacii ãia, mã rog?
-Pentru cã, în Pãdure, Hagrid a evitat sã rãspundã la întrebarea ta.
-Care întrebare? spuse Albus confuz.
-Nu þii minte cã ai întrebat ce s-ar întâmpla dacã nu s-ar mai culege sevã?
-Acum cã îmi spui, da, îmi amintesc. ªi ce-i cu asta?
-Asta vreau eu sã aflu, înþelegi? Hagrid s-a abþinut sã nu rãspundã, deci înseamnã cã e un secret. Ori asta, ori nu vrea sã facem noi legãturile.
-ªi cât mai ai de gând sã stai sã cauþi?
-Pânã la cinã, rãspunse Alice scurt.
-Atunci cred cã ar trebui sã te grãbeºti, spuse Madame Pince ridicându-se din scaun ºi plimbându-se aparent întâmplãtor prin bibliotecã. Cina e în cinci minute.
-Mulþumesc, dnã Pince, pot sã iau cãrþile în turnul Cercetaºilor? Nu am terminat de citit.
-Fii fãrã grijã, þi le voi da eu mâine tot pe acestea. Oricum vei veni iar la bibliotecã, nu? întrebã ea dispreþuitoare.
-Bineînþeles, doamnã! zise Alice politicoasã ºi ieºi dintre rafturile cu cãrþi.
Coborî scãrile pânã la parter ºi vãzu Marea Salã, plinã de copii ºi veselia acestora. Intrã fãrã sã atragã atenþia, îl salutã pe dl. Morris ºi se aºezã la locul ei obiºnuit, vis-a-vis de Albus.
-Crezi cã vei termina cu cercetãrile astea pânã la Crãciun? întrebã Albus.
-Dacã voi gãsi informaþiile de care am nevoie, probabil da. ªi dacã Madam Pince nu ar fi atât de nesuferitã ºi m-ar lãsa sã iau cãrþi în camerã, mai mult ca sigur da. Dar de ce întrebi?
-Pãi, mi-a trimis tata o scrisoare ºi mi-a spus sã vã invit de Crãciun la noi acasã, pe tine ºi pe pãrinþii tãi.
-Serios? Mie mi-ar plãcea sã vin! O sã vorbesc dupã cinã cu tata, îi voi trimite o scrisoare mamei, ºi poate vor fi de acord.
-Abia aºtept! zise Albus zâmbind. Dacã veniþi, o sã îmi cunoºti ºi pãrinþii, o sã o cunoºti ºi pe Lily, ºi pe Teddy, iar eu o sã o cunosc pe mama ta.
-O sã fie primul Crãciun care l-aº petrece cu o familie de vrãjitori, defapt, primul Crãciun pe care o sã-l sãrbãtoresc ca ºi o vrãjitoare, ºi nu ca o încuiatã.
-Nu cred cã sunt multe diferenþe, doar ca, uneori, cadourile mai ajung prin ºemineu, concluzionã Albus. Alice nu se putu abþine din râs, ºi cu greu exclamã:
-Abia aºtept sã vinã Crãciunul!
-Oricum nu avem mult de asteptat. La sfârºitul sãptãmânii vom fi în vacanþã!
-Mãcar de aº gãsi informaþii folositoare pânã atunci! oftã ea.
Cina se terminã în scurt timp ºi Alice îºi petrecu restul serii în Camera de Zi a Crecetaºilor cãutând în toate cãrþile alfate pe mese, poate va gãsi ceva folositor. Gândurile nu îi dãdeau pace ºi mii de întrebãri îºi fãceau loc în mintea ei. Stãtea scufundatã într-un fotoliu lângã ºemineu ºi continua sã îºi rãspundã singurã la întrebãrile ce îi aglomerau capul.
"Existã ceva ce poate distruge Thunderii?" "Evident cã existã, orice lucru poate fi distrus." "Hagrid nu a vrut sã rãspundã la întrebare, dar de ce?" "De obicei evitã sã rãspundã când deja a dat prea multe informaþii. Dar nouã nu ne-a vorbit decât despre Fluffy." "Ce legãturã are Fluffy cu toate astea?" "Fluffy pãzeºte ceva în ºcoalã, lucru care va fi mutat în vacanþa de Paºti." "Dar ce legãturã are acel lucru cu Thunderii?" La aceastã întrebare nu ºtiu ce sã rãspundã. Închise ochii ºi încercã sã-ºi elibereze mintea. Se gândi la tot ce ºtia ºi puse încã o datã piesele cap la cap. "Hagrid nu a vrut sã ne zicã ce poate distruge Thunderii. Face asta când a dat deja prea multe informaþii. Ne-a vorbit despre Fluffy. Lucrul care distruge copacii are legãturã cu Fluffy. Fluffy pãzeºte ceva în ºcoalã, lucru care distruge Thunderii este pãzit de Fluffy ºi de cine ºtie ce alte mecanisme." Rãsuflã liniºtitã. Totul pãrea mult mai limpede acum, ºi mai logic decât restul dãþilor când ajunse la aceiaºi concluzie. Dar mai era totuºi, un lucru care nu îi dãdea pace. "De ce e atât de important sã fie mutat acel lucru? Ce îl ameninþã încât are nevoie de siguranþã. ªcoala e cel mai sigur loc din lume. Dupã Gringgots, evident. Dar o sã mute chestia într-un seif? Nu cred, cãci altfel ar fi putut-o face oricând, nu ar fi trebuit sã aºtepte pânã la vacanþã."
Un buºtean trosni în foc ºi Alice tresãri. Deschise ochii ºi îºi aminti cã se afla în Camera de zi. κi aminti ºi de Albus, ºi de lucrurile pe care i le-a zis la cinã. Un Crãciun cu cu el ºi familia lui suna mai mult decât extraordinar. ªi avea Crãciunul ei alãturi de familie sã fie diferit?
Dar aceste întrebãri nu îºi mai gãsirã rãspunsul cãci somnul începu sã o fure pe Alice, care se repezi cãtre dormitorul ei, aºteptând vacanþa.


PS1:Ce fac eu de dragul vostru
PS2:Sper sa pun next cat mai repede X_X

[Helena Daphne Rose]

Hai mai Al, ca mie mi-a placut Probabil ca ti-au mai spus multi asta, dar parca citesc HP again.
Apropo, faza cu intrebarile si raspunsurile din mintea ei...hmm, cam asa fac si eu majoritatea timpului =]]

-Pãi, mi-a trimis tata o scrisoare ºi mi-a spus sã vã invit de Crãciun la noi acasã, pe tine ºi pe pãrinþii tãi.

Uu, Christmas dinner. Can't wait for it

[Desiree Rose Goth]

Let's see

Intrã fãrã sã atragã atenþia, îl salutã pe dl. Morris ºi se aºezã la locul ei obiºnuit, viz-a-vis de Albus.

Ori scrii vis-a-vis ori vizavi.Cred

In rest e mai mult decat Ok
Sa vedem ce o sa faca Alice de Craciun
Si sa speram ca primim next mai repede ><

[Bell Evans]

yeey
mi'a placut descrierea de la inceput
si restul actiunii
mai ales cat de cute e Albus
sper sa'i indragostesti pe astia 2
si vrem si next

[Rosalie Vivienne Alden]

Alice,imi place cum ai scris,cum ai detaliat tot ce faceau persoanele.
Imi place cum ai inceput,prima fraza in care ai scris despre iarna
Abia astept sa scrii ce o sa se intample de Craciun!;x
Felicitari><
Next!

[Alice Morris]

Merci Dess, am corectat si merci si tuturor care ati citit tre sa mai scriu cate ceva si la capitolul 14, si apoi il incep pe 15 cred sa vad ce mai reusesc sa scriu azi

[Alice Morris]

Capitolul XIV
Ajunul Crãciunului

Razele strãlucitoare ale soarelui abia rãsãrit pãtrunserã pe geamul mare al camerei, ºi o trezi pe Alice. Se ridicã greu din pat, cãscând ºi întinzându-ºi braþele, ºi coborî în bucãtãrie. Zilele de vacanþã petrecute cu pãrinþii au fost foarte relaxante, iar acum se apropia cu paºi repezi primul ei Crãciun într-o familie de vrãjitori.
Crãciunul, perioada ei preferatã din an: zãpada pufoasã, bãtãile cu bulgãri, oamenii de zãpadã dechizaþi în Moº Crãciun, colindele, împodobirea bradului, mirosul de cozonac abia scos din cuptor, ºi reþeta tradiþinala de ciocolatã caldã a bunicii. Toate aromele o întâmpinarã când ajunse la parter.
-Bunã dimineaþa, dragã! zise dna Abot punându-i o canã aburindã în faþã.
-Neaþa bunico, neaþa mami!
-Neaþa, dragã! zise dna Morris în timp ce verifica friptura din cuptor. Cum ai dormit? întrebã ea.
-Bine, destul de bine. Unde e tata?
-Alan împodobeºte bradul. Ar trebui sã iei ceaºca cu tine ºi sã mergi sã-l ajuþi.
-Da, bunã idee! Dar, înainte, dã-mi voie sã te întreb ceva, zise Alice confuzã. De ce faci friptura în cuptor când poþi folosi vrãji?
-Pentru cã nu existã fripturã mai gustoasã decât cea fãcutã dupã reþeta mamei lui Alan. ªi în plus deja m-am obiºnuit, în ultimii unsprezece ani cu metodele încuiate. Acum mergi ºi ajutã-l pe tatãl tãu. Are nevoie de tine ca sã punã steaua în vârful bradului.
În sufragerie, bradul verde, cu crengile bogate împodobite cu globuri strãlucitoare, atrãgea toate privirile. Vârful lui aproape atingea tavanul, lãsând loc doar unei stele. În dreapta lui, flãcãrile jucãuºe ardeau în ºemineu iar de partea stângã a bradului, prin fereastrã se vedeau fulgii de nea aºternându-se în straturi pe zãpada ce deja acoperea curtea casei.
Dl Morris agãþa ultimele globuri pe crengile înalte ale bradului stând aºezat într-un fotoliu ºi miºcând din baghetã.
-Neaþa tati! spuse Alice vioaie.
-Bunã dimineaþa, prinþesã! Ai venit la þanc. E timpul sã terminã cu bradul ãsta, zise dl Morris ridicându-se în picioare ºi punându-i lui Alice o stea aurie în mânã. O luã în braþe ºi o ridicã încât sã ajungã la vârful bradului.
Steaua îºi ocupã locul de drept ºi bradul era complet. Dl. Morris apãsã un buton, iar instalaþia de iluminare prinse viaþã. Micile beculeþe strãluceau printre crengile bradului, luminându-i acele de smarald. Arãta la fel de magnific cum îl ºtia Alice din anii trecuþi. Tot ce mai lipsea era o felie de cozonac, niºte mere la cuptor cu scrþiºoarã ºi colindele de pe vechiurile discuri ale Dl-ui Abot, care murise cu ceva ani în urmã. Alice îºi aºezã coatele pe pervaz ºi privi absorbitã fereastra. Copiii de peste drum se jucau cu bulgãri, iar alþii construiau un om de zãpadã. Cu greu se distingea ceva prin ninsoarea deasã, fulgii mari cãzând necontenit pe pãmânt, dar Alice reuºi sã zãreascã bufniþa ce se aventurã prin faþa ferestrei.
O zbughi pe hol ºi deschise uºa exact la momentul potrivit, pentru ca bufniþa sã intre în casã ºi sã se aºeze pe cea mai înaltã treaptã a scãrilor. Alice recunoscu imediat ochii de chihlimbar ai lui Edwin ºi fugi cãtre el sã ia scrisoarea pe care o avea legatã de unul din picioare. O desfãcu în grabã ºi citi imediat scrisul îngrijit al lui Albus:

Dragã Alice,

Sper ca aceastã scrisoare va ajunge la tine si ca Edwin nu o va pierde din nou sau se va rãtãci. În acelaºi timp, sper cã bufniþa nu te-a speriat, nu ºtiu cum ºi-a fãcut intrarea. Sper cã te bucuri de primul tãu Crãciun ca ºi vrãjitoare, iar eu, împreunã cu pãrinþii mei am fi bucuroºi sã te primim pe tine ºi pe ai tãi la cinã, mâine searã. Veniþi în Peºtera lui Godric, pe strada principalã, vizavi de bisericã. Probabil pãrinþii tãi ºtiu. Abia aºtept sã te vãd.

Albus

PS:Nu te mira din cauza limbajului formal, mama m-a supravegheat în timp ce scriam scrisoarea. "

Alice împãturi scrisoarea ºi se grãbi spre bucãtãrie.
-Mami, mami! zise ea entuziasmatã.
-Ce e dragã? spuse dna Morris ridicându-se din faþa cuptorului.
-Mâine mergem la Albus, nu? Am primit acum o scrisoare de la el.
-Sigur dragã, cum sã nu mergem? Am promis doar. În plus, mi-ar face mare plãcere sã îi cunosc pe Harry ºi Ginny, iar tatãlui tãu i-ar face plãcere sã-i revadã. Rãspunde-i lui Albus ºi zi-i cã vom fi acolo mâine searã, la timp pentru cinã, bine dragã?
-Da mami! zise Alice zâmbind. Dna Morris o sãrutã dulce pe frunte iar Alice alergã în sus pe scãri pânã în camera ei. Scoase o foaie ºi începu sã scrie:

Dragã Albus,

Am vorbit cu mama, ºi pare la fel de entuziasmatã ca ºi mine sã petrecem o parte din ziua de mâine împreunã cu tine ºi cu familia ta. Vom fi mâine searã pe pragul casei tale, la timp pentru cinã. Abia aºtept sã îi cunosc pe Lily, Hugo, ºi evident pe pãrinþii, unchiul ºi mãtuºa ta. Cred cã ne vom distra pe cinste, ºi aºteaptã numai pânã vezi ce cadou þi-am pregãtit pentru Crãciun. Cu drag,

Alice

Împãturi scrisoarea, coborî scãrile, ºi o prinse de piciorul lui Edwin. Îi mângâie încã o datã penele cafenii, îl luã pe braþ ºi îl duse în dreptul ferestrei ddeschise din sufragerie, de unde îºi luã zborul cãtre înaltul cerului, iar Alice îl urmãri dispãrând.

*

-Crãciun fericit! zise dl. Morris, ridicând un pahar deasupra mesei. ªi poftã bunã!
Alice nu prea avea chef sã mãnânce. Îi stãtea capul doar la ziua urmãtoare. Totuºi, pentru a nu-ºi supãra mama, ciugulise câte puþin din fiecare fel de mâncare. La sfârºitul cinei, gustã cozonacul pregãtit de dna Abot, ºi ronþãi un mãr. Fugi imediat în faþa bradului, se aºezã pe podea, îºi încruciºã picioarele, ºi privi beculeþele luminând acele verzi ale bradului.
-Alice dragã, se auzi vocea doamnei Morris, de ce nu mergi în pat? Mâine vei fi obositã!
-Vreau sã privesc bradul, mamã! spuse ea cu privirea aþintitã spre steaua din vârf. ªi nu îmi e somn!
-Moºul nu vine la copiii obraznici, adãugã dl. Morris ce tocmai apãruse în prag. Vrei sã vinã moºul, nu?
-ªtiu foarte bine cã nu existã Moº Crãciun, ºi cã voi vã veþi trezi în miez de noapte sã puneþi cadouri sub brad! Dar, bine, fie, nu vreau sã-l supãr pe "Moºul" zise Alice ridicându-se de pe podea, ºi ieºind îmbufnatã din sufragerie. Se întoarse din drum, îºi îmbrãþiºã pãrinþii, ºi le ºopti: Crãciun fericit!

PS1:Cadou de Craciun pentru voi
PS2:Mda, stiu, ar trebui sa postez mai des
PS3:As fi vrut sa scriu pana maine si capitolul urmator, intitulat Craciunul la Potteri, dar nu mi'a permis timpul
PS4:Craciun fericit si voua, tutoror stiti ca va iubesc pe toti

[Desiree Rose Goth]

Deciii...

-Ce de dragã?

O mica si insignificanta greseala

-Neaþa, dragã! zise dna Morris în timp ce verifica friptura din cuptor

Stiu ca esti libera sa alegi in ce fel scrii ficul, Al Dar de obicei se evita prescurtarile de genul asta- sper sa nu te superi ca ti-am zis.

~ Ma bucur ca ai scris in sfarsit capitolul si abia astept sa vad cum isi petrec Craciunul la Potteri :>

[Alice Morris]

Sincer, Dess, nu am stiu niciodata cum e cu prescurtarile pronumelor de politete, cand se folosesc si cand nu, deci, nu ma supar absolut deloc, eu chiar vreau critici, dar voi sunteti scumpi la vorba am corectat si greasala, nici macar nu am verificat daca e totul corect dar :- ?? merci enorm ca ai citit, si comentat, inseamna foarte mult pentru mie

[Bell Evans]

Ooo, Al
si eu te iubesc pe tine mult mult de tot astropufa mea
mi'a placut capitolul mai ales partea cu scrisorile..si cum orna Domnul Morris bradul
si chestia cu steluta din varf si eu o pun mereu
mi'a placut mult capitolul
un cadou perfect
you know I love you, G.