Amintiri....

[Jade A. Crawford]

OCC: Bella, postul meu cred ca a avut in jur de 1000 de cuvinte....daca nu....spune-mi si il editez.

Brusc am simtit o prezenta vanturandu-se langa mine. Mi-am sters lacrimile si m-am intors sa vad despre cine era vorba. Am rasuflat usurata. Era Laura, prietena mea din copilarie. I-am zambit duios apropiindu-ma de ea.
"Buna" i-am spus imbratisand-o. "Ce cauti aici la ora asta?"
Aceasta se uita la mine putin contrariat: "Ce caut eu aici la ora asta??"
"Pai, adevarul e ca aveam nevoie de o plimbare ca sa meditez asupra vietii mele...Nu stiu daca poti sa intelegi...." I-am spus eu uitandu-ma spre sol.
"Inteleg perfect" spuse aceasta asezandu-se pe malul lacului.
M-am asezat langa ea. Am luat o pietricica si am aruncat-o in apa fumurie a lacului. Cativa stropi sarira pe pielea mea, scanteind in cerul negru al noptii.
"Ce scoate viata asta din noi, nu7?" am intrebat-o zambind.
"Chiar ca da..." raspunse ea trista.
"Cum e in primul an la VIperini?" am intrebat-o zambind. "Sper sa nu te transformi in vreun Devorator al Mortii fiind la casa aia" am spus sarcastic.
"Nu, sincer... Chiar nu intentionam neaparat sa pic la Viperini...Desi...Sunt destul de multumita" raspunse aceasta.
"Nu e chiar asa de rau nici la Astropufi" am aruncat o alta piatra in apa "Colegii sunt foarte draguti si sefa de casa e o dulce.., la voi cine era sef de casa?"
"Iseult Cromwell"
"A, da...am auzit de ea. Avem noroc ca la fiecare casa sunt numai sefi competenti...La Astropufi Alice Morris, la Viperini Iseult Cromwell, la Ochi-de-Soim Rosalie Andrews si la Cercetasi Bell Evans..."
Aceasta se uita la mine aprobator.
"Nu cred ca as putea trai fara voi si fara Hogwarts dupa toate cate s-au intamplat" am adaugat eu.
"Nici eu..." spuse si aceasta
"Hogwarts e casa mea..Voi sunteti familia mea...SI nu as renunta pentru nimic la viata mea de aici." am zambit uitandu-ma la luna, care era plina in seara aceasta. Licarirea sa argintie sclipea pe undele lacului. Lumina sa ne invaluia ca intr-o aura a prieteniei, facea noaptea sa scanteieze de frumusete... Pe langa ea, stelele pareau minuscule, nesemnificative. Era o noapte superba, greu de crezut ca ne-am mai fi dezlipit de pe marginea lacului. O briza calduta adia printre frunzele verzi ale copacilor. Daca nu era cerul probabil nici nu ti-ai fi dat seama ca e noapte.
"E al cincilea an al meu aici, la Hogwarts..." am reinceput eu discutia. "Nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul..." Nu apucasem sa-mi termin enuntul deaorece Laura izbucnise in lacrimi.
"Ce ai patit??? E ceva ce nu mi-ai spus??" am intrebat eu luand-o in brate.
"Eu...astazi am afalt ca singura persoana care ma mai iubea pe acest pamant, iubitul meu, a murit. " pe fata sa se citea un soc incredibil si o durere de nesuportat.
"Poftim?!?! Cum s-a putut intampla?" adevarul e ca nu asteptam un raspuns la aceasta intrebare...vroiam doar sa o mai calmez. "Crede-ma ca mai sunt in jurul tau multe persoane care te iubesc, mai multe decat iti dai seama" am zambit. "Gandeste-te ca el este acum in Rai si te vegheaza de acolo la bine si la greu. Orice s-ar intampla el va fi mereu cu tine, in sufletul tau, pentru ca te-a iubit cu adevarat si o iubire adevarata nu e distrusa nici chair de moarte." Am luat-o in brate.
Ea ma stranse tare, lasand alte lacrimi sa cada. Eu m-am desprins din imbratisarea sa si am spus:
"Uite, priveste steaua aceea de langa luna, cea mai stralucitoare de pe cer, se uita exatc la tine. Sunt sigura ca steaua care te vegheaza in momentul asta si pentru totdeauna este el."
Aceasta zambi uitandu-se spre cer.
"Poate ai dreptate" raspunse dupa un timp.
"Sigur am dreptate." am spus hotarata.
Stiam cum e sa nu mai ai parte de dragostea persoanelor importante, defapt, chiar stiam cum e sa nu ai parte de ea deloc. Deis, cred ca e mai dureros sa moara cineva care tinea cu adevarat la tine si iti arata asta, decat cineva caruia nu i-a pasat niciodata de viata ta si nici nu are de gand sa o faca. Trecuse ceva timp de cand nu mai avusem un iubit.. Nu mai aveam timp si de asta. Poate ca aveam nevoie de asa ceva, sa-mi mai vindec ranile... Dar asta numai destinul o poate decide. Poate nu imi voi gasi niciodata sufletul pereche. Nu orice poveste are un final fericit...

"Not every story has a happy ending,
Not every princess makes happy a guy"