Lupta .

[Katerina A. Petrova]

Indraznet ? Sau nu, probabil ca da. Naoki juca chiar foarte dur ? Sau poate acesta nu era un joc? Ei bine stiam ca vorbeste sincer, si mai mult ca niciodata.. stiam si apreciam sinceritatea aceasta care nu era deloc comuna vampirilor.
Am zambit amuzata, apoi m-am apropiat de Kasumi si i-am facut un semn ciudat. Ei bine, in acest moment orice mi se parea ciudat, inclusive persoana mea, inclusive reactiile mele la orice din jur.
Un vampir ca si Naoki nu mai cunoscusem pana acum.. un vampir care sa isi dezvaluie sentimentele atat de pasnic, si atat de netulburat, ma impresiona.
“ Katerina, fa ceea ce trebuie sa faci, da?”,soptii ea
Am privit-o pe Kasumi, apoi am dat usor din cap, aproband.
Aceasta, impreuna cu intreaga ei familie, si toate fetele care m-au ajutat, mi-au zambit prietenesc, apoi s-au retras rapid, si aproape fara sa inteles.
Dragao si Eva s-au apropiat de mine, apoi m-au imbratisat amandoi de-odata.
“ Ne pare rau pentru Olga, dar.. e bine ca Todor e mort.. de tot”,spuse Dragao intristat.
“ Da.. mort de tot”,am aprobat, convinsa.
Eva ma prinse de mana, apoi imi dadu drumu dintr’odata si incepu sa alerga cu putere spre directia nord.
Dragao ranjii amuzat, apoi spuse, usor :
“ Misla ci i videla nesh za iadenij.”
# Cred ca a vazut ceva bun de mancare#
Apoi dintr-o clipire disparu.Cei patru 4 au aprobat usor din cap, apoi s-au retras incet,indreptanduse spre marginea padurii.Liydia cobora dintr-un copac direct in fata mea, cu o privire perversa.
“ Mi-e foarte..foarte foame. Pot sa consum un cercetas ?”,chicotii ea.
“ Desigur”,am ranjit, amuzata.
Aceasta ma imbratisa, apoi disparu si ea, la randul ei.
Naoki privii totul rabdator. Probabil ca asta am asteptat amandoi.. momentul in care sa fim singuri.