Just FYI

[Misha Darren Collins]

• Încet, Cercetaºul îºi fãcu loc într-un colþ al mesei Cercetaºilor, deºi nu avea nici o intenþie sã mãnânce. κi adusese cu el chitara, pentru cã avea câteva ore libere în ziua aceea - era vacanþa de iarnã - ºi vroia sã cânte puþin, sã mai exerseze. Se uitã puþin peste mâncare ºi se hotãrî doar sã mânânce puþinã pâine prãjitã, aºa cã trase o felie ºi o puse pe farfurie, înainte de a deschide geanta în care chitara era. O scoase ºi se uitã timp de câteva secunde la chitara acusticã neagrã, înainte de a o pune în poalã, de a-ºi fixa degetele pe corzile de pe gâtul acesteia ºi de a-i atinge corzile încet pentru a genera o melodie. Ascultã notele pentru câteva secunde, înainte de a începe sã cânte cu adevãrat.
  
  Notele generate pãreau sã continue sã rãzbatã în întreaga salã, peste toatã agitaþia din aceasta. Blaine se opri pentru câteva milisecunde, apoi zâmbi ºi continuã sã se joace cu corzile chitãrii, în timp ce în sala uriaºã rãzbãtea melodia, puternic. Se simþea puþin stânjenit când câþiva Cercetaºi se holbarã la el, dar continuã sã cânte, ºi când se opri, rãsuflã uºurat. Luã pâinea prãjitã ºi luã o îmbucãturã, o înghiþi ºi începu din nou sã cânte, cu mai multã însufleþire. Melodia se schimbã treptat, pânã când ajunse sã fie una puternicã, rãsunãtoare. Blaine ridicã puþin notele, apoi coborî brusc, iar cântecul se schimbã din nou, de data aceasta cu o repeziciune ciudatã, din cauza faptului cã se oprise pentru câteva secunde. Ignorând gãlãgia din Sala Mare, pãrând cã se simte singur în ea, începu sã cânte ºi cu vocea.
  
  Se opri când observã cã în Salã se fãcuse liniºte ºi clipi, zâmbind încurcat, înainte ca cei care ascultaserã sã continue sã vorbeascã între ei, ca ºi cum nimic nu se întâmplase. Blaine lãsã chitara sprijinitã de masa Cercetaºilor, îºi turnã un pocal cu suc de dovleac, rece ºi îl bãu în câteva înghiþituri, în timp ce se uita în jur, clipind ºi pãrând curios. În faþa sa era masa Astropufilor, dupã aceea cea a Ochilor de ªoim ºi ultimii erau Viperinii, cei care nu prea pãreau interesaþi de ceea ce se întâmpla în jurul lor. Adolescentul îºi sprijini bãrbia în palmã ºi se uitã împrejur, întrebându-se dacã cineva chiar va vrea sã se angajeze într-o convorbire cu el, Blaine, puºtiul ciudat ce cântã la chitarã în loc sã mãnânce.