Nu ma predau .[ fic ]

[Ashlyn Meester]

Hehe.
Sa nu ma omorati dar am reinceput sa scriu la acest fic. Brusc mi-au venit niste idei noi, nebunesti. Capitolul asta e cam sec.. si scurt.Dar VA ASTEPT CU CRITICI, dure, de orice fel, pentru ca stiu ca [,] criticile ma fac mai buna, asa ca va rog ><

Renuntand .

Jumatate de zii irosita in aeroporul din capitala Greciei ? Nu asta era planificat insa niciodata nu iti poti face planurile conform placeriilor tale. Oare de ce? Hm. Pentru ca soarta este o curva. Cunosc si alte zicale ”Razbunarea e o curva”, ”Insasi viata e o curva”, si ajung sa cred ca orice din jurul meu este denumit ”o curva”, inclusiv eu. Am plecat de la o persoana la alta, am mintit, am lingusit unele persoane, am facut treburi murdare , am jucat dur, am facut orice ca sa demonstrez ca sunt diferita si am cautat sa fiu mereu diferita. Si la ce s-a ajuns ? Pana si cea mai nepacatoasa maicuta e o curva, da intr-adevar.
”Linia 2, zborul spre Londra, decolarea in 10 minute .”
S-a auzit o voce sacaitoare. M-am ridicat usurata de pe niste canapele care parea foarte foarte confortabiile. Micutul bagajel ma privea linsit, parca zambindu-mi, si da, in sinea mea i-am raspuns si eu ”Da, draga, nici n-am apucat sa incep o noua viata ca am si renuntat la ea”.
Am inghitit in sec.
Am primit un cot in spate, apoi cateva persoane au inceput sa alerge in spre locul in care trebuia sa imbarcam bagajele. Oh, agitatie din aeropoarte. Deja incepea sa-mi devina familiar locul, ca si o a doua casa.
”Execuse me” amauzit o voce cu un accent destul de ciudat, si patetic, tipic grecesc.
”Ah ?”, am oftat cu o mutra ingamfata spre acea persoana.
”Fly to London ?”, intreba persoana confuza.
Am incercat sa-mi stapanesc un pfunit, apoi am aprobat scurt din cap.
Tipa parea foarte cumsecade si foarte normala, insa chiar nu-mi placea, era patetica. Si intotdeauna uram faptul ca judecam dupa aparente, probabil cel mai mare defect recunoscut al meu.
Tipa s-a tinut dupa mine, pana am urcat in avion, apoi am observat ca aveam locuri fix una langa alte, mdeci.. Suferinta mea, trebuia s-o suport pe ipocrita asta tot drumul din Grecia pana in Londra.. Intr-adevar, ”Soarta e o curva”
”Colege?”, spuse ea, inveselindu-se.
Am privit-o distrusa, apoi m-am tranit in acel scaun deloc comod, apoi mi-am lasat gandurile sa zboare departe.
Cam cat de departe putea zbura un gand ? In ce loc mirific puteam ajunge cu doar o singura sclipire de moment ? Oare eram in stare sa gandesc lucruri de care eram constienta? Actiona acum visatoarea din mine, bineinteles. Dar, era pur si simplu patetic. Oare gandul are o vizteza mai mare ca lumina? O viteza cu care strapunge orice bariera a fiintei omenesti .
Nu stiu, probabil ca n-aveam sa aflu niciodata, insa eram convinsa de-un singur lucru: gandurile mele erau mai nebunesti decat orice pe lumea asta, decat orice alte actiuni. ”Gandesc ca o dementa, si actionez ca o fiinta normala”, probabil ca asta era motto-ul meu, sau , motto-ul intregii omeniri, pentru ca toti suntem atat de diferiti, insa cu toate astea atat de identici.
”Deranjez?”,am auzit aceeasi voce, din nou.
Ce cuvant patetic.” Deranjez” ... Oricand si orice ai face.
”Nu deloc”,am zambit, sarita de pe fix.
Tipa se incrunta, insa isi pastra zambetul pe buze. Parea foarte confuza, ca si cum nu isi dadea ca se fla intr-un avion, un mijloc aerian de transport, foarte foarte periculos, si care cauza accidente inevitabile.
”Nu stii cum e in Londra?Stai acolo ?”,soptii ea, limba incrucandu-i-se in gura.
Cum sa ii spun eu , ca Londra era orasul spre care chiar nu vroiam sa zbor acuma. Era singurul oras de care ma temeam si de care chiar vroiam sa stau indepartata, si intr-adevar, din nou se adevereste zicala ”Viata e o curva”. Eram lipita de Londra pentru restul vietii pentru ca era locul nasterii mele si locul in imi era dat sa traiesc. Stiam ca oricat de mult as vrea ma ma mut in alt loc, si oricate posibilitati as avea, nu m-as muta niciodata din Londra.. Era locul meu bun si rau in acelasi timp.
”Cum sa-ti spun eu. Londra e un oras foarte frumos”,am grait fiecare cuvant dand usor din cap.