Piano tunes, werewolves and books.

[Misha Darren Collins]

• Blaine se opri din alergat, gâfâind, cu mâinile pe genunchi ºi rezemându-se uºor de peretele din dreapta sa. Fugise pe holuri ca un nebun din cauza îngrijitorului, ce pãrea sã-l urmãreascã peste tot; îºi trecu mâna prin pãr ºi porni repede mai departe, sperând cã va putea gãsi un loc. Se opri brusc ºi se uitã în stânga, la o uºã ce tocmai apãruse; încet, cu un scârþâit, aceasta se deschise. Clipind, Blaine intrã înãuntru ºi rãmase mascã, în timp ce uºa se închise în spatele sãu. Un pian trona lângã un ºemineu în care un foc vesel ardea, perne peste tot, cãrþi ºi instrumente muzicale.
  
  Cu cea mai mare grijã, pãºi peste niºte perne ºi merse direct la pian, clipind. Nu mai vãzuse unul de ceva vreme ºi îºi dorise foarte mult sã poatã cânta din nou la unul, sã audã sunetele melodioase rãsunând într-o camerã, sã poatã cânta ºi el în timp ce se juca cu clapele alb-negre. Grijuliu, încã rãmas în picioare, atinse clapele de la dreapta la stânga ºi zâmbi larg când sunetele clare îi rãspunserã. Cu inima bãtându-i cu putere, încercã o melodie destul de simplã, care îi reuºi perfect. Se uitã în spate, la uºa ce încã era acolo, apoi se aplecã peste pian ºi începu sã cânte, în câteva secunde începând ºi el, cu vocea, un cântec pe care el îl crease cu gândul la.. cineva. Sami.
  
  - I’ve seen her face, I’ve heard her name... I’ve lost my place and she’s to blame...
  
  Fãcu o scurtã pauzã, apoi închise ochii, zâmbind în timp ce cânta în limba lui natalã; se concentra pe cântec ºi nu pe sunetele scoase de pian, deºi ºtia cã totul avea sã fie bine, notele perfecte. Cântecul îl creease ºi învãþase pe de rost de mult timp ºi nu avea cum sã-l uite aºa de uºor. Tot ceea ce spera era ca nimeni sã nu-l audã cântând sau sã râdã de el, dacã-l descoperea.
  
  - I can’t stand it, when I’m staring in her eyes, and she’s not looking back... It ain't a big surprise... I’ve heard music, I’ve heard noise, I wish she could hear her voice, the way that I do when I go to sleep at night, and dream my life away... But she’s gone when I awake... Sami... Sami... Why can’t you see what you’re doing to me?
  
  Continuã sã cânte pânã la final, unde se împotmoli brusc, dar terminã melodia la fel de bine ca întotdeauna. Se aºezã pe scaunul din faþa pianului ºi clipi de câteva ori, încruntat. Sami, întotdeauna Sami. Fusese prietena lui cea mai buna - el, Joey ºi Sami. Ambii Încuiaþi - deºi Blaine avea dubii ºi nu prea credea asta -, dar ambii prietenoºi, buni la suflet ºi toate cele. Ceva le rupsese prietenia, iar Blaine credea cã faptul cã Sami plecase în Los Angeles fusese unul dintre factorii ce dusese la... totul. La el compunând cântecul, la Joey certându-se cu toatã lumea ce-l indispunea, chiar ºi cu Blaine.
  
  Scuturã puþin din cap ºi se ridicã, întorcându-se cu spatele la pian ºi avansând pânã la rafturile de cãrþi, deºi melodia încã îi mai rãsuna în minte. Întinse mâna ºi apucã la întâmplare un cotor de carte ºi o trase, rãmânând cu gura cãscatã când vãzu coperta. Dragoni. Se aºezã pe o pernã, cu spatele rezemat de perete ºi începu sã citeascã cartea, zâmbind, concentrat pe conþinutul capitolului pe care tocmai îl începea, speciile de dragoni ºi rãzboaiele din care au fãcut parte, deºi încã fredona absent cântecul ºi se uita pe furiº la pian, pãrând puþin nervos pe sine însuºi pentru cã, pur ºi simplu, cântase.