Lectia II - Vraja Nallaw

[Misha Darren Collins]

• Blaine reuºi sã noteze totul, chiar ºi întrebãrile ºi rãspunsurile, deºi scrisul sãu mâzgãlit nu pãrea citibil, însã Cercetaºul pusese o vrajã pe pergament gãsitã într-o carte, care, dacã dupã ce cursul se sfârºea, elevul respectiv vroia sã citeascã ºi dacã nu avea scrisul frumos sau nu putea sã fie prea înþeles, acesta se reproducea, textul era acelaºi, pânã la perfecþie, dar literele mai bine de înþeles. Se uitã în jur ºi când vãzu cã nimeni nu pusese vreo întrebare, o scrise pe a sa pe pergament, reformulând-o de câteva ori, apoi ridicã mâna ºi, când profesoara îl numi, se ridicã ºi el:
  
  - De ce Vindecãtorii, în loc sã fie invidioºi unii pe alþii ºi sã-ºi strice reþetele ºi poþiunile între ei, nu le-au combinat pentru a creea un leac perfect?
  
  Se aºezã din nou ºi copie atent ceea ce era scris nou pe tablã, pentru cã nu apucase, cu ochelarii dreptunghiulari pe nas. Îi trebuiau ochelari atunci când citea, scria, când era la ore ºi i purta fãrã cea mai micã jenã, pentru cã ºtia cã altfel ar fi fost la fel de chior ca un idiot ce bãuse prea mult ºi vedea totul dublu ºi în ceaþã. Terminã de scris textul, în timp ce scrijelitul penei sale se auzea în întreaga clasã, ºi reciti cu greu propoziþiile, încruntându-se pentru a vedea cuvintele pe care nu le înþelegea. Puse pana mai jos, sub scris ºi lãsã scaunul pe spate, pe douã picioare, în timp ce se uita la profesoarã, aºteptându-i rãspunsul.