Stare de Visare - Balul

[Raizen Isildur]

• Marea Salã forfotea de elevi încântați de acea searã minunatã. Doar douã din cele patru mese lungi mai rãmãseserã, iar acestea erau așezate pe margini. Sute de feluri de mâncare erau așezate frumos pe ele, așteptând sã fie încercate. Nu erau mulți care stãteau jos, majoritatea fiind pe ringul de dans. Aparent, petrecerea nu începuse de mult timp.
  
  Raizen o conduse pe Olivia spre mijlocul sãlii, zâmbind și dând mâna cu toți prietenii sãi. Unii îi zâmbeau înapoi și îi faceau cu ochiul șmecherește. Erau primiți cu multã cãldurã printre ei. Chiar când ajunserã în mijlocul ringului de dans, o melodie linã începu sã rãsune în toatã sala. O vãzu pe Olivia surâzând. Raizen își puse mâna dreapta pe talia ei subțire, iar ea îl prinse ușor de umãr. Își împreunarã palmele stângi și începurã sã danseze solemn pe muzica linã. Raizen nu era un dansator bun, ba nici mãcar mediocru, însã în seara aceea pașii curgeau de la sine. Un foc pãrea sã ardã între ei, fãcându-i sã se miște cu atâta pasiune.
  
  Melodiile se schimbau dar ei nu dãdeau semne cã ar obosi. Își coborî și mâna stângã pe talia ei și o luã în brațe dansând ușor. Ea își sprijinea chipul de pieptul lui. Se simțea divin. Acel dans ar fi dorit sã dureze o eternitate. Își coborî privirea și lãsã obrazul drept pe pãrul ei negru ca tãciunele. Nu pãru sã o deranjeze. Era un moment atât de solemn. Nimic din lume nu mai conta. Doar ei doi. Pãreau a fi în centrul universului. Chiar dacã Raizen nu îi mai observa, cei din jur zâmbeau când îl vedeau cum o îmbrãțișeazã de parcã vrea sã o protejeze cu toatã ființa lui. Se mișcau ușor în cerc, cu ochii închiși, învãluiți într-o cãldurã emanatã de inimile lor regãsite. Pãreau fãcuți unul pentru celãlalt. Pãrea cã au mai fost împreunã într-un infinit de alte vieți. În momentul acela realizã cã, ea era. Ea era aleasa.
  
  Fu scos din aceastã stare de schimbarea subitã de muzicã. Venise timpul distracției. O mulțime de genuri rãsunarã pe rând în Marea Salã, iar elevii dansau, strigau și fluierau fericiți. Nici Olivia și Raizen nu se dãdeau în lãturi. Sãrirã și strigarã și își aruncarã mâinile în aer și bãturã din palme și își zâmbirã și râserã împreunã cu poftã în timp ce castelul era mai plin de viațã ca oricând. Steluțe, artificii și lumini zburau prin aer, pãsãri apãrute din te miri ce vrajã, confetti zburau prin aer și totul era viu și plin de culoare. Cravata lui era acum la gâtul Oliviei iar papionul dispãruse de mult printre picioarele mulțimii. Trandafirul roz de la pieptul sãu era însã neatins. Amândoi rãmaserã fãrã suflu, dansatul era cu adevãrat istovitor. Raizen o cuprinse cu mâna dreaptã pe dupã talie și îi spuse râzând cu gura pânã la urechi:
  
  „Time Out !”