Rataciti prin Padurea lui Dean

[Dianne D. McLarren]

Am auzit acel urlet si cu curajul inainte am pornit spre sursa.Acolo am gasit un baiat ce era intins pe jos avand deasupra lui o monstru,un paianjen urias.
"-Abracadabra!"am strigat eu cu incredere.
In acel moment monstru incepuse sa scoata un simplu urlet si cazu pe baiat.Am alergat spre el si am incercat sa ridict monstrul care il strivea pe acesta.
"-Numaram pana la 3...cand ajung la 3 tu ridici.Bine?"
Baiatul dadu aprobator din cap.
"-1,2 si 3..."
Cand auzi avantul 3 baiatul ridca cat putu iar eu impingeam,asfel dupa o incercare am dat paianjenul la o parte.
"-Esti bine?"
"-Da,multumesc,"mi-a raspuns baiatul.
"-Ce cauti de unul singur in padure?"
"-Pot sa te intreb acelasi lucru..."
Insa dintr-o data in linistea padurii se auzea un urlet infiorator.
"-Trebuie sa plecam acum..."am spus eu,apoi am inceput sa alerg mereu uitandu-ma in spate ca sa vad daca baiatul ma urma.Alergam,alergam dar parca padurea nu se mai termina...un lucru era clar,ne ratacisem de-a bine-le-a.