Looking for Revenge

[Bell Evans]

Bell spuse ultimele cuvinte, dupa care isi lasa privirile in jos. Stia ca nu are niciun drept sa’i ceara atat de multe verisoarei sale. Dar in acelasi timp, nu stia cui poate sa’i spuna. Iar ea, trecuse printr’o situatie asemanatoare, deci putea sa o inteleaga.
“-Cand a murit Katherine..” incepu Lisa, si lacrimi mari ii aparura in ochi.
Bell isi amintea perfect ziua aceea blestemata de 10 februarie..in Pestera lui Godric, acoperita de zapada, o mana de lume se indrepta spre cimitirul pustiu. Iar in sicriul mic, era o fetita cu parul de aur, si ochi de lazurit, inchisi pe vecie. Katherine Evans, sora mai mica a Lisei.
“-Au trecut ani la rand pana cand am reusit sa ma impac cu ideea ca ea nu mai e” continua fata.
“-Dar..acum cum te simti?” murmura Bell.
“-Nu ma simt niciodata intreaga..mereu e un loc acolo, pe care nu il va putea ocupa nimeni niciodata..”
Bell ofta. Stia atat de bine sentimentul. Cum ai vrea sa renunti la tot, sa fugi..de parca sentimentele te’ar putea lasa sa scapi. Nu reusea niciodata sa alunge amintirea lui, iar in ceasurile de la miezul noptii era si mai greu..