Gandurile Noptii

[Alice Swan]

Ma uitam in stanga si in dreapta deoarece aveam senzatia ca eram urmarita.Niciodata nu imi fusese frica de noapte ba chiar o consideram cel mai bun sfetnic.Insa mereu ultimul coridor imi dadea fiori.Acolo se aflau cele mai ciudatate picturi,iar lumanarille abia daca faceau fata in intunericul ce il puteai pipaii.M-am oprit pentru o secunda inghitind in sec auzindu-mi inima cum se zbatea incercand sa iasa afara.Am strans bagheta in mana cat am putut de mult si am soptit "Lumos".Desi nu ma imi auzisem soapta bagheta avea un auz mult mai bun decat al meu si se aprinse imediat luminand aproape intregul coridor.Cu siguranta era trecut de mult de miezul noptii si normal ar fi trebuiit sa fiu in pivnita viperinilor,insa trebuia sa vad ceva.In urma cu cateva zile cativa elevi din anul VI vorbeau despre o schimbare a tablourilor de la etajul VII .La etajul VII se afla un tablou al unui print ce in urma cu ceva timp ma facea sa imi petrec aproape fiecare ceas in fata lui admirandu-l.Insa mi-am dat seama ca nu merita sa imi pierd timpul in fata a nimic.
Acum eram destul de aproape asa ca incepusem sa luminez fiecare tablou.
"Hei, tu, mai usor cu lumina unii vor sa doarma pe aici!"Imi spuse un personaj dintr-un tablou ce se trezi destul de buimac.Am soptit un scuze incercand sa il feresc de lumina.
"Fetita obraznica ce esti cu siguranta te va prinde directorul fugi in camera ta!"Se enerva o doamna grasa care incerca sa atipesca pe un scaun frunos sculptat.Am ignorat toate protestele oamenilor din tablouri marind pasul.Intr-un final am ajuns in fata a locului in care se presupunea ca trebuia sa se afle tabloul printului,insa in acel loc nu mai era nimic.Am ramas muta pentru cateva secunde soptind "Nox" deoarece nu doream sa mi se vada lacrimile.