~Dreams keep me awake and give me the strength to remain standing~

[Rachelle Hathaway]

Am dat din cap in semn de intelegere.Dupa toate cuvintele lui Sir Nicholas si ale lui Rosalie chiar nu stiam ce ma apucase cu toate aceste crize.
-Imi...nici nu ma lasa sa termin propozitia ca fantoma cobora prin podea disparand din peisaj...pare rau am soptit eu cu capul in pamant.In ultimul timp nu prea mai aveam incredere in nimen,mi-am schimbat comportamentul.Rose incerca sa ma linisteasca punandu-si mana pe umarul meu dar deja incepusem sa imi schimb locul incat mana ei mai mult a mangaiat umarul meu.M-am indreptat catre locul jurnalului meu si al chitari am tras rapid caietul si picul si am inceput a scrie:

Un zambet de copil aduce alinare,
Un zambet de copil e sufletul din soare.
Doi ochi caprui duiosi,lucesc fara pereche,
Iar ura dintre voi acum deja e veche.

Un glas dulce se-aude,incet,in departare,
Iar speranta se trezeste din nou,nu moare.
Cu fruntea sus,cu spate drept pasesti acum `nainte;
De minunate clipe iarasi tu iti aduci aminte.

In doar doau minute am terminat cantecul,am tras usor chitara de pe podea incepand sa cant in soapta la chitara..Fiecare cuvant.Vers.Sunet.Imi trimiteau cante o amintire,o imagine cu mine cu prieteni cu familie chiar si cu un copac plin cu frunze verzi.
-Ce faci?ma intreba Rose in soapta incercand sa nu ma deranjeze.Dupa terminarea cantecului i-am aruncat caietul fetei pentru a citi.Oricum nu era cine stie ce,preferam sa cant decat sa vorbesc.Mie sincer imi era mai usor „Asta e tot ce pot sa fac.”