Bloody Bones

[Veronique A. Dupont]

OOC: Doar Viperini

Era in usa si astepta sa-i gaseasca punctul slab pentru a-l putea exploata, insa ea nu se lasa atat de usor. Incerca sa-si pastreze imaginile momentelor frumoase clare in minte. Stia prea bine ca daca va ceda, chiar si pentru o secunda, patronusul ei va disparea lasand-o descoperita si neajutorata in fata dementorului.
'N-are ce sa-ti faca. Esti puternica, mai puternica' isi zise viperina in gand iar apoi intra in celula. Acolo statea intins pe jos un barbat la vreo patruzeci de ani cu parul usor grizonat si cu riduri proeminente pe fata. Barbatul zacea nemiscat intr-o balta de sange. Nu era mort, ci doar incerca sa faca pe mortul.
" Arnold, stiu ca n-ai murit. N-a dat norocul asta peste tine" spuse viperina lovindu-l cu piciorul
Barbatul isi ridica usor capul si se tari pana in dreptul lui Ronnie, iar apoi se agata de piciorele acesteia si zise:
" Indurare stapana, indurare"
Ronnie era deja nervoasa. Stiuse de acasa ca va fi greu, dar nu atat de greu. Spera doar sa-l tortureze putin psihic, iar apoi sa-l aduca inapoi la Casa Cruplud unde avea sa-si primeasca adevarata pedeapsa.
" Arnold, am incercat sa fiu draguta cu tine. Gandeste-te cat de rau ar fi foat daca ar fi fost trimis un alt devorator in locul meu. Acela ar fi inceput direct cu..." incepu viperina sa tina un mic discurs cand fu intrerupta de cineva care intra in celula