Don't cry in the moonlight

[Bell Evans]

Bell ramase in bar, privind varcolacul. Isi aminti de orele de Transfigurare - Arwen spunea ca daca vrajitorul isi bea potiunea, la momentul potrivit, si daca aceasta este facuta corect, atunci varcolacul nu va fi atat de violent, si isi va pastra facultatile mintale.

Stai asa isi spuse Bell in gand. Asta inseamna ca ma aude? Merita sa faca o incercare. Si totusi, nu ii suradea idee sa'si riste viata in incercarea de a ajuta un varcolac. In cele din urma, se ridica si privi creatura. Era asezata pe podeaua uda, culcata cu botul pe labe. Parea chiar inofensiva.

Un mic pocnet insa ii intrerupse tentativa.
"-Rosalie" murmura Bell, oftand usurata.
"-Aurorii se ocupa de el" murmura aceasta.
"-Perfect!" sopti Bell, zambind.

Tanara privi in jur, iar apoi se intoarse la cercetasa. Se aseza pe un scaun, si isi muta privirile spre varcolac. Acesta ramase linistit, parand chiar plictisit. Se uita la un punct fixat sub picioarele unei mese, in timp ce fetele discutau in soapta..