Sympathy for the devil

[Bell Evans]

Bell continua sa arunce priviri pline de teama in jur; era mai mult ca sigur ca atunci cand devoratorii fugisera, si vazura ca nu pot Disparea, aveau sa se intoarca, si sa faca ce era de facut. Ce trebuie sa faci ca sa ridici o vraja pe care nu o stii? Binteinteles, sa omori vrajitorul care o facuse.

Ideea de a muri i se parea acum indepartata, de parca o cunoscuse intr'atat, incat nu vroia sa se mai intalneasca vreodata cu ea. Stia ca probabil nu va supravietui, dar avea sa lupte pana la ultima suflare..va muri incercand sa'i opreasca pe cei doi, si nu se va ascunde, ca o lasa.

"-Rosalie" sopti ea, iar tanara tresari. Se apropie in graba de locul unde era Bell, si tacu. Avea intiparita pe chip o expresie de soc si groaza. "Unde ai fost? M'ai lasat aici de una singura" ii reprosa Bell, putin enervata.
"-Trebuie..trebuie sa stii ceva" sopti tanara.
"-Ce?" intreba Bell.
"-Porrin..Porrin a creat inca un Horcrux..pe care l'a ascuns in Padurea Interzisa" raspunse Rosalie, in soapta.

Bell ingheta; inca un horcrux. Ideea ca Porrin se apropia cu fiecare pas de numurire o inspaimanta intr'atat incat isi simtea bataile inimii ca ale unei pasari prinse intr'o capcana. Stia ca o data ajunse la castel, vor incepe cautarile. Nici nu se putea altfel..si totusi, oare ducea undeva toata razbunarea asta?