Missing

[Violet Wilson]

Fata isi sterse ultimele urme de lacrimi, tragand aer in piept; era atat de greu, incat simtea cum intreaga lume pe care si'o construise cu atata silinta in 16 ani de zile se prabusea in jurul ei ca un castel de carti, suflat de vant.
De ce trebuise sa afle lucrul asta..de ce mama sa murise, lasand'o in mainile unei straine..de ce straina aia ii era adevarata mama, care o crescuse ca pe propria sa fiica..si de ce isi punea ea toate aceste intrebari, cand era constienta ca oricum nu se mai poate face nimic?!
Zarurile erau aruncate..fie ca vroia sau nu, Karol era mama ei..iar Katherine, sora pe care o pierduse, era de fapt sora vitrega. Si totusi, o durea..o durea fiecare amintire, fiecare lucru marunt legat de ea. Chiar mai tare decat amintirea adevaratei mame, pe care nici macar nu putuse sa o cunoasca.
Ajunsese sa se intrebe de ce i se intampla ei asta..cu ce gresise, de ce trebuia ea sa indure o asemenea pedeapsa? Pentru ca in cele din urma, nu facuse niciodata o greseala atat de mare, incat sa primeasca o asemenea pedeapsa.
"-Esti gata?" sopti Bell, privind'o ingrijorata. Nu realizase ca ajunsesera deja in fata portii cimitirului..