Parles vous français?

[Violet Wilson]

Lisa isi inchise cufarul, imbracandu’se cu pelerina de drum si insfacand bagheta de pe noptiera. Ajunsa in dreptul scarilor, folosi o vraja de plutire pentru a cara bagajul, iar cand pusese piciorul in camera de zi, observa silueta plapanda a verisoarei sale, cuibarite intr’un fotoliu.
De fiecare data, Bell ajungea prima. Indiferent daca mergeau la masa, intr’o aventura nocturna, sau la ore..iar in cazul de fata, mergeau in Franta.
Isi lasa cufarul langa cel al Bellei, dupa care se apropie de ea. Ii zambi, si ii spuse “Buna dimineata”.
“-Neata si tie” replica cercetasa, cu un zambet. “Pregatita?” intreba ea, chicotind.
“-Mai intrebi..astept clipa asta de zile intregi” ofta Lisa, asezandu’se langa ea.
“-Mda..si pe cine ai batut la cap tu zile intregi?!” o ironiza Bell, in gluma.
“-Pai pe cine..bineinteles ca pe tine” chicoti Lisa. “Cine mai mege?” continua ea.
“-Ti’am zis ca nu stiu” ofta Bell. “Ne intalnim in fata castelului..sau chiar la Beauxbuttons” continua ea.
“-Adica disparem cate unul?” intreba fata.
“-Tu dispari cu mine” chicoti Bell.
“-Ah da..uitasem” mormai Lisa.