Sympathy for the devil

[Bell Evans]

Bell scutura usor din cap; ideea era sa il lase sa creada ca Charles il ajutase. Insa Rosalie nu era prea mare fana a minciunilor; iar ipocrizia lui Lestrange o facu sa'si piarda curand ultimul strop de rabdare. Cercetasa tacu, incercand sa nu arate nicio dovada de slabiciune.

"-Cum adica sa ma minti?" murmua Porrin, cu o privire cercetatoare.
"-Spune'i adevarul!" striga Rosalie, ridicand bagheta; chipul lui Charles se incrunta, si acesta zambi ironic.
"-Mda..se pare ca ai si o Vindecatoare de partea ta" spuse acesta. Porrin ramase impietrit.
"-Da, eu te'am ajutat..si stii de ce? Pentru ca eu nu sunt ca tine..eu nu sunt o criminala cu sange rece" raspunse Bell, privindu'l cu mila amestecata cu dispret.

Porrin tacu; Bell stia ce se ascunde acum in sufletul lui. Se simtea dator..si avea mustrari de constiinta. Ii salvase viata..lucru ce il obliga sa nu o mai atace, sa o lase in pace. Asta daca avea o constiinta, care sa ii faca probleme.