Missing

[Bell Evans]

Bell mergea alene in spatele lui Meredith; era atat de ciudat sa simti durerea altcuiva in adancul fiintei tale..la fel ca un vulcan, care sta sa explodeze.
"-Vreau sa plecam" murmura Meredith, brusc.
Se intoarse spre verisoara sa, si isi afunda ochii albastri si adanci in privirile ei; Bell putu observa cu usurinta teama si suferinta din ei. Nu era greu..
Meredith suferea..si nimic nu'i putea atenua durerea. Iar verisoara sa stia atat de bine cum e sa simti ca lumea pe care te'ai straduit sa ti'o construiesti se naruia in jurul tau, iar tu nu puteai face nimic.
"-Nu acum, Mer" sopti ea.
"-Dar nu mai pot" replica aceasta.
"-Ai ajuns pana aici..poti merge mai departe" ofta Bell.
"-Nu..nu pot..mereu am fost slaba" sopti Meredith, iar lacrimi mari ii cazura pe obraji.
"-Nu si de data asta..sunt aici, cu tine" replica Bell, cu o voce plina de compasiune.