Dorinte mute

[Ema Snow]

" - Probabil isi intinde aripile. Trebuie sa apara"
I-am mangaiat usor capul lui Codwig.
" - Esti o bufnita cumine, nu-i asa?" am intrebat-o zambitoare, apoi mi-am ridicat privirea spre Ramona. " Si mama mea e Incuiata. A fost amuzant cand sora mea mai mare ii trimitea scrisori in primul ei an la hogwarts. Mama se tot minuna de nebuniile existente aici. Chiar si cand am inceput eu scoala, pe Aleea Diagon... Carti ce musca, cazane, baghete magice si animale. A avut pe fata o expresie de neuitat" am chicotit.
Se auzi iar un carait, dar diferit de data aceasta, mai inalt si mai moale. Stiam prea bine ce insemna asta. Mi-am intins bratul, simtindu-ma pentru o clipa un antrenor de soimi, iar bufnita alba, de dimensiuni medii, mi se alatura.
" - Buna, Artemait!" i-am zambit, gadilandu-i gatul. " Te-am asteptat. Aceasta este Ramona, iar ea e Codwig"
Art isi inclina capul intr-o parte, curioasa.