In umbra singuratatii

[Odette B. Malfoy]

Am asteptat-o pe Alice sa repare ceainaria dupa care am pocnit din degete. In secunda urmatoare ne aflam amandoua in Urlet in Noapte.
Locul era atat de pustiu si era atat de frig incat as fi zis ca acolo sunt Dementori, era mai frig ca afara.
" Crezi ca e posibil ca Ministerul sa fi trimis dupa noi si Dementori? Mie mi se pare prea frig aici." Am vrobit in soapta cred ca nici nu puteam vorbi mai tare.
Alice fu de acord cu ceea ce spusesem asa ca propuse sa ne uitam sa nu fie cumva vreun Dementor sau chiar mai multi. Am urcat la etaj nu era nimic acolo, dar era si mai frig. Erau sigur Dementori. Alice urca un etaj mai sus. I se auzeau pasii pe podeaua subreda.
Cand am vrut sa cobor am auzit-o tipand. Era un tipat groaznic am tresarit si am luat-o la fuga pe scari impiedicandu-ma si taindu-ma tare la picior. Alice era inconjurata de multi Dementori fusese luata prin surprindere si nu mai stia ce sa faca Patronusul eu nu mai facea fata.
"Expecto Patronum!" Din bagheta mea iesi un sarpe urias. Alice mai creease si ea un Patronus de data asta foarte puternic.
Dupa cateva minute Dementorii disparura. Alice imi multumi dar se uita ingrozita la piciorul meu. Aveam cizma plina de sange dar nu am vrut sa o ingrijorez.
"Nu e nimic grav." I-am zis eu in speranta ca nu se va ingrijora. Ridica o spranceana si ma ruga sa o lasa sa se uite.
"NU! Nu avem timp trebuie sa ii chemam pe ceilalti Devoratori!" Zicand acestea mi-am ridicat maneca de la bratul stang si am atins Semnul Intunecat cu bagheta. Incet Devoratorii isi faceau aparitia...