Dear Agony

[Bell Evans]

Spitalul era plin de vrajitori, insotiti de o Vindecatoare sau un Vindecator. Vedeai la tot pasul afectiuni grave, care te ingrozeau, sau te bagau de'a dreptul in sperieti.
"-L'ai vazut pe ala?!" murmura Meredith, aratand spre un baiat din anul ei de la castel.
"-Da..Sper ca Jeremy sa nu arate tot asa!" replica Bell, tacuta.
Numarara saloanele, care se intindeau de o parte si de alta a holului, si ajunsera in cele din urma in fata unei usi din mesteacan, care avea un medalion micut incrustat in lemn, cu numarul 193.
"-Haide!" sopti Bell, impinag'o de la spate.
Batura la usa, iar un glas vioi le raspunse sa intre.
"-Jeremy?!" sopti Mer, intrand in salon.
"-Heyy..credeam ca nu mai vii la mine" ofta fratele sau, asezat intr'un pat si acoperit pana la gat cu o patura mare, groasa. Bell nu vroia sa afle ce se ascundea sub ea..