Problems over problems

[Rosalie Vivienne Alden]

Aceste momente in care asteptam fara sa putem reactiona cumva pareu ca o agonie,ma simteam atat de ciudat in aceasta clipa. Oare mai puteam sa facem ceva acum? Oare ne vom mai putea salva din mainile celor doi Devoratori? Am reusit de atatea ori si probabil ca am putea sa scapam si de data aceasta,insa sansele erau mult mai mici. Totul imi parea atat de cenusiu,ma simteam de parca as pasi pe ultimul drum din aceasta viata,ma simteam de parca incet - incet se scurge si ultimul strop de speranta pentru care inca mai sunt aici. Si ... totusi..simteeam nevoia sa continui,voiam sa continui. Nu puteam sa abandonez lupta in mijlocul bataliei. Am privit-o pe Bell dupa care mi-am inchis ochii involuntar iar cand mi i-am deschis am rostit puternic si fara sa vreau:

"Sunt aproape,ei sunt...foarte aproape!!!!"