Before the Dawn

[Bell Evans]

Poarta scartai fantomatic in aerul glacial, facandu'le sa tremure; nu stiau daca de frig, sau de teama..sau poate de amandoua. Nu avea cum sa nu iti fie frig. Era un ger de inghetau pana si pietrele. Iar Conacul Bantuit nu era chiar un loc unde sa'ti petreci o noapte doar de placere.

Bell isi puse gluga inapoi pe cap; simea curentul cum ii involbura suvitele de par in jurul gatului, si era mult mai bine sa isi ascunda chipul. Nu trebuiau sa iasa in evidenta. Pentru ca o data trecute de Poarta Neagra, intrau in cel mai intunecat loc din Hogsmeade. Intregul sat vorbea despre lucrurile pline de magie neagra care se petreceau in fiecare noapte cu luna plina in spatele portilor.

"-Intram?" intreba Rosalie, cu respiratia intretaiata.
"-Cred ca nu avem de ales" replica Bell.
"-Fie ce a fi!" sopti tanara, punandu'si gluga pelerinei peste chip.

Omoara sau lasa'te ucis.. Era o zicala care ii venea de atat de multe ori in cap, incat nici nu ii mai patrundea adevaratul sens. Care era treaba cu ea? Nu stia de ce mintea sa reactiona in acest mod de fiecare data cand era in pericol. Isi dadu o suvita de par din fata, tinand in cealalta mana bagheta aprinsa.