Before the Dawn

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie observase cum Bell cazuse pe ganduri si si-a propus sa nu o deranjeze-fiecare avea dreptul sa isi aduca aminte de ceva,fiindca era foarte sigura ca Cercetasa acum strabatea unele amintiri. Iar fosta soimeanca..in astfel de momente se simtea cel mai pustiita,in astfel de momente ii era tot mai dor de Jake si uneori nega si acum faptul ca el nu mai era. Cum putea sa se gandeasca la faptul ca atunci cand doreste sa fie aici,el de fapt este doar ca o stafie..nu mai e printre cei vii. Mereu ii transmite de acolo de unde e prin vis ceea ce simte si ii arata ca nu o va uita niciodata,ca inca o iubeste..dar nu mai e la fel. Nu mai e nimic la fel. Oftase usor si isi oprise la timp o lacrima care striga disperata sa o lase sa isi vada de viata ei,insa o oprise...exact la timp.

"Bell,trebuie sa fim puternice astazi!"
Nu stia de ce o spune datorita faptului ca poate nici macar nu vor scapa din acest infern..dar totusi..incearca amandoua.