Misterul din Camera Profetiilor

[Helena Daphne Rose]

Helena încuviinþã în liniºte ºi se apropie de Pensiv alaturi de Arwen, care rãsturnã uºor sticluþa micã ºi fumurie, lãsând aºa-zisul lichid ciudat sã se scurgã. Cele douã se cufundarã înãuntru, cãzând încet într-o lume de odinioarã, pãtrunzând în amintirile cuiva ce probabil acum..era mort. Când picioarele fetei atinserã un pãmânt solid, lumea din jur începu sã se materializeze, formând decorul dintr-o cãsuþã veche ce era locuitã de o vrãjitoare, judecând dupã interior.

"-Oare acum unde suntem?"întrebã în ºoaptã Helena, observând abia acum silueta plãpândã a lui Arwen lângã ea.
"-Tot în Londra. Acum sã aºteptãm.."rãspunse tânãra, privind baza scãrilor.

În câteva momente, din niºa de sub scãri ieºi o vrãjitoare scundã, care cãuta grãbitã ceva. Dintr-o datã se auzi un zgomot ciudat, iar aceasta strigã:

"-Acum vin, neghiobule! ºi cu o miºcare de baghetã deschise uºa ºi se apropie de un bãrbat cu pãrul uºor cãrunt ce purta o pelerinã violetã.
"-Mi-am fãcut rost de o slujbã pe Aleea Diagon!" reuºi acesta sã chiþãie entuziasmat, intrând înãuntru.
"-Deci pânã la urmã nu eºti chiar aºa neghiob. Vino sã-þi arãt ce articol am scris.."mormãi vrãjitoarea zâmbind gãsindu-ºi în sfârºit pipa ºi dupã ce îi analizã chipul acestuia.
"-Oh da, ºi salariul e de 40 galeoni pe luna! Nu e minunat?"întrebã prietenul vrãjitoarei, urmând-o în camera de zi pe aceasta. Dar aceasta rãmase locului, scãpându-ºi pipa pe jos. Vrãjitorul pe nume Ronald se apropie îngrijorat de aceasta, iar ea se întoarse cu o privire ciudatã, începând sã vorbeascã pe o tonalitate joasã ºi aproape înfricoºãtoare..