Problems over problems

[Bell Evans]

Bell zambi, privind cele doua baghete. Vroia sa le distruga si de data asta, dar ceva o opri; isi aminti ca nu ea e cea lasa. Fara niciun cuvant, se apropie de Charles si ii dadu bagheta. I'o puse chiar in mana, iar acesta ramase socat; la fel si Rosalie si Porrin. Probabil era ultimul lucru la care se asteptau din partea ei.

"-Lupta dreapta" spuse ea, cu o voce fara inflexiuni.
"-Mda, sa o crezi tu" mormai Porrin. Il privi pe Lestrange cu ura, ordonandu'i parca sa ii dea lui bagheta.
"-E a mea" spuse Charles, cu o voce mica.
"-Stiu asa, idiotule" replica Porrin. "Blesteam'o pe Andrews ca sa mi'o dea si pe a mea" continua el.
"-Nu e nevoie" murmura Rosalie, cu o voce senina. Se apropie de Porrin si ii dadu bagheta.
"-Asa. Multam' fain!" spuse el, ridicandu'se.

Ridica bagheta, si spuse ceva. Bell insa privi in spatele sau. O silueta atat de cunoscuta, a unui cercetas, privea socata duelul dintre cei patru. Vru sa strige, sa'l indeparteze. Dar stia ca avea sa faca totul in zadar. Daca devoratorii observau relatia apropiata dintre cei doi, cu siguranta aveau sa'l omoare fara sa clipeasca macar.