A new friend

[Bell Evans]

Luke se ridica, si o privi usor vinovat; era scufundat in mii de ganduri, iar cercetasa ofta. Chiar nu vroia sa il retina acolo. Probabil isi dorea sa plece. Iar ea nu putea sa'l opreasca. Nici nu incerca. Stia cum e sa fi in pielea lui, asa ca se ridica la randul sau si zambi usor.

"-Ne vedem mai tarziu" spuse ea, incet.
"-Multumesc" murmura Luke, cu un zambet.
Cercetasa aproba usor din cap, iar baiatul se intoarse si parasi sala; era atat de liniste acum, incat isi putea auzi fiecare bataie a inimii. Armurile pareau si ele ganditoare, ingrijorate de soarta lui Harry.
"-Oare mai e viu?" murmura Bell, oftand.
Realiza ca vorbea singura si pufni usor; isi dadu o suvita de par din fata, si se intoarse spre locul unde statuse asezata cu cateva momente in urma.

Usa insa se deschise, si in incapere intra o fata micuta, cu un zambet intiparit pe chip.
"-Bell?" intreba ea, chicotind.
"-Melody; nu ma asteptam sa vi aici" ofta cercetasa, intampinand'o cu un mic suras.
"-L'am vazut pe Luke iesind de aici" murmura fata.
"-Dap; are nevoie de o pauza" recunoscu Bell, serioasa.