You'll be mine.

[Violet Wilson]

• Meredith iesi din Hogwarts, indreptandu'se in graba spre Salcia Batausa; se simtea atat de slabita, incat incercarile ei disperate de a nu ajunge in Aripa Spitalului fusesera aproape in zadar. Noroc de Bell, care interveni la timp, si o scoase din incurcatura.
  "-Mergi..si hraneste'te!" ii ordona ea, dupa care se intoarse in Turnul Cercetasilor. Probabil cei de acolo aveau sa'si puna mii de intrebari. Insa nu ii pasa. Acum tot ce conta era sangele..
  
  Domeniile inzapezite o facura sa zambeasca; creaturile din Padure nu erau atat de alerte cand era frig afara. Stia insa ca se raportase deja la castel mai multe disparitii dubioase, soldate cu urme de sange in codrul interzis, asa ca de data aceasta avea sa'si savureze hrana altundeva. In Conacul Bantuit. Era cel mai bun loc; din moment ce toata lumea presupunea ca e bantuit, si nu intra acolo, asta insemna ca avea sa fie in siguranta.
  
  Avea deja cateva provizii ascunse in cufarul sau din Turn; dar acelea erau doar pentru cazuri de urgenta majora. Stia ca nu trebuia sa le foloseasca in momente in care putea sa mearga in Padure sa vaneze ceva, asa ca pasii ii fura purtati spre intrarea in codru. Incepu sa adulmece aerul, in cautarea unei posibile prazi, iar in cele din urma simti o ceata de caprioare. Nu avea sa o sature suficient, dar macar lua o gustare.
  
  Se aventura ca un pradator printre copaci, incepand sa alerge; aerul rece ii biciua fata, iar cand sari asupra caprioarei si isi infipse coltii in gatul ei, caldura sangelui o mai potoli. Incepu sa soarba fiecare strop cu o placere aproape sadica, savurandu'si cina intarziata. Sfarsi in graba prima caprioara, si realiza ca de fapt planuise sa nu isi ia masa in Padure. Ucise alte doua caprioare, si sopti un mic Scuze! in gand, dupa care le lua in spate si incepu sa alerge spre tunelul din Salcia Batausa.
  
  O data ajunsa langa ea, apasa micul buton de la radacini, iar copacul ingheta; se strecura cu agilitate prin tunelul subteran, si in cele din urma ajunse in pivinta Conacului. Acum totul era bine; putea sa'si continue masa in taina, fara ca cineva sa o observe. Vazu insa un foc ce tremura in bataia intunericului si tresari. Cineva era deja acolo, privind'o cu ochi mari. Secretul ei era in primejdie.

OOC: Sper sa nu te superi ca am continuat eu