Before the Dawn

[Bell Evans]

Bell continua sa caute horcrux'ul. Stia ca e pe undeva pe acolo. Sau cel putin, asa vroia sa creada. Avea sa fi pierdut o noapte in zadar, daca nu era acolo. Macar de ar fi doar timpul cel care avea sa fie irosit. Se temea pentru viata sa, mai mult ca niciodata. Iar intunericul si clipocitul fantomatic al apei nu o ajuta cu nimic.

Arunca o privire tematoare in jur cand auzi in bufnet slab; intunericul devenea din ce in ce mai dens, dar putea sa jure ca o auzise pe Rosalie oftand. Se panica atunci cand observa absenta fetei. Unde disparuse?
"-Rosalie!" striga ea, panicata.
Liniste; nu se auzise nici macar un sunet.
"-Rose, nu'mi fa asta" murmura Bell, cu bagheta ridicata.
La fel..tacere.
"-Rosalie!" insista ea, din ce in ce mai speriata.

Era singura; iar gandul asta o ingrozea deja. Cum ajunsese sa ramana singura? Ideea ei geniala de a se desparti. Macar daca dispareau din pivnita aceea dispareau impreuna. Acum insa, totul era inghitit de intuneric si frig. Da..se facea din ce in mai frig. Racoarea incepea sa domine pivnita umeda, iar cercetasa simtea cum ultimele batai ale inimii devin din ce in ce mai slabe.