Consequences

[Bell Evans]

Intuneric. Era atat de bine sa fi inconstient; sa nu respiri, sa nu faci nimic. Pur si simplu sa privesti in jur. Dar aici era o mica problema. Nu vedeai nimic, pentru ca bezna te inghitea din toate partile; si nu gaseai nicaieri o usita de scapare.

Poate ca asta reprezenta sfarsitul; poate aici se incheia viata ei. Un mod cam tampit de a muri, dupa cate lovituri indurate de la soarta. Atatea confruntari cu devoratori, atat de multe blesteme care o ratasera la milimetru. Se putea considera norocoasa; iar acum, totul se incheia? Atat de scurt si cuprinzator?

Intr'un fel, vroia sa revina; sa se trezeasca. Nu ar fi plecat niciodata, daca nu era alungata. Iar acum chiar ii placea viata ei. Si in plus, nu ar fi vrut sa o faca pe Rosalie sa se simta vinovata. Pentru ca acel balon ghiulea care o daduse jos de pe matura fusese trimis de ea. Putea sa cada si fara sa o ajute cineva. Era un maestru in ale caderii. Vroia sa se trezeasca..dar nu putea.