O rana urata

[Anaella L. Hathway]

Era o zi frumoasa de iarna. Fulgii cristalini zburau prin cerul ca cenusa. O plapuma protectoare, pufoasa ca de vata,acoperea pamantul somnoros. Copacii s-au imbracat deja cu vesmantul de cristal. M-am imbracat cum trebuie si am pornit spre Imprejurimi dar cand sa cobor prima treapta de la o scara lunga, am alunecat si am cazut foarte tare. Un tipat atat am mai putut spune. Doar negru vedeam in fata ochilor. Dupa mult timp am inceput sa aud cateva voci. Una sigur era a infirmierei dar cealalta nu-mi puteam da seama daca era de fata sau baiat in orice caz era o voce blanda, blajina.
-Ce are ea?
-Si-a rupt o mana si un picior si-a fracturat trei oase, si-a spart capul si buza si mai are cateva zgarieturi.