Lost in Time

[Bell Evans]

Cercetasa chicoti; se intreba cum va arata ea in viitor. Nu dura mult, si peisajul se schimba din nou. Pestera lui Godric se arata glaciala, sub un val de zapada. O mica locuinta, cu etaj, le se infatisa dinaintea ochilor.
"-Intram?" murmura Bell.
"-Da.." chicoti Ev.
"-Sa vedem ce ne mai rezerva destinul de data aceasta" ofta cercetasa.
Deschise usa si pasi inauntru; un miros dulce, de vanilie, o intampina la usa. Merse de'a lungul coridorului lung si se opri in dreptul usii ce dadea in sufragerie.
Un brad imens impodobea coltul stang al incaperii; iar in jurul sau erau doi copii mici. O fata si un baiat. Din bucatarie se auzeau glasurile parintilor.
"-Stephan, nu e voie" chicoti fetita.
"-De ce nu?" ofta baiatul, dezamagit.
"-Tati a zis sa nu punem mana pana nu se intoarce el" insista fata.
"-Haide, Melly" ofta Stephan.
In incapere aparura curand doi adulti; iar tanara era.
"-Bell? Aia esti tu?!" chicoti Ev.
Cercetasa se privi atent; avea parul mai lung, mai ondulat. Si parea putin mai in varsta. Vre'o 26-27 de ani.
"-Cred..cred ca da" chicoti ea.
Copiii se adunara in jurul sau, iar Bell zambi.
"-Ce frumosi sunt" ofta ea.
"-Sunt ai..tai?! Practic" chicoti Eveline.
"-Dap..ma intreb cum aratam eu cu Rose cand eram mici, tot asa..in jurul bradului" murmura cercetasa, razand.