Before the Dawn

[Bell Evans]

Cercetasa ofta; simtea ca e aproape de medalion inca de cand ajunsese acolo. Roba uda si clipocitul apei o faceau sa isi doreasca din toata fiinta sa plece din acel loc. Simtea ca nu mai rezista; si vroia sa renunte o data pentru totdeauna. Incerca totusi sa se auto-convinga ca totul avea sa fie bine. Dar nu reusea prea mare lucru. Tot peisajul macabru din jurul sau o facea sa se cutremure.

Brusc, simti ca lovi cu piciorul ceva. Se apleca instinctiv si baga mainile in apa rece ca gheata. Era un cufar micut, ca cel in care cineva isi tine bijuteriile. Inima incepu sa'i bata cu putere; poate acolo era horcrux'ul. Nu poate..sigur acolo era. Mica adancitura in care era bagat o lasa pe Bell sa'l scoata abia dupa cateva minute bune.

"-Rosalie" spuse ea.
Tanara se intoarse si ingenuche langa ea.
"-L'am gasit?!" intreba ea.
"-Da; cred ca e aici" sopti Bell, scotand micul cufar.
Il privi si sterse usor urmele de mal depuse la suprafata lui; se vedea ca statuse mult in apa, pentru ca lemnul incepea sa putrezeasca. Deschise cu maini tremurande capacul incrustat cu pietricele mici si ofta. In sfarsit. Horcrux'ul era acolo, printre valuri de satin verde ca smaraldul.