Consequences

[Bell Evans]

Bell continua sa rada; acum ajunsese si Rosalie doctor?! Nu era de ajuns Meredith? Cea din urma o privi pret de cateva clipe si dadu usor din cap; o expresie serioasa i se intipari pe chip, iar Bell inceta sa rada. O data cu asta, interveni si o durere muta, dinspre coaste. Ofta indelung si pipai oasele.

Erau sfarmate; sau cel putin asa se simteau.
"-Trebuie sa iei asta" sopti Meredith, intorcandu'se cu o sticla fumurie.
Potiunea pentru oase; cercetasa se supuse si bau intreg continutul lingurii.
"-E groaznica" mormai ea.
"-Stiu..toti se plang" chicoti Meredith.
"-Ah, urasc sa fiu pacient!" remarca Bell, dandu'si ochii peste cap.

Greseala fatala - si asta durea. Incepuse sa'si simta fruntea grea, iar privirile i se incetosau din cand in cand. Nu vroia sa pice lata din nou, dar se simtea epuizata. Simtea cum intunericul o atrage din nou in bratele lui, si inchise ochii. Cu o fluturare de gene, o amorteala ii cuprinse intreg corpul obosit.