Let your pride aside

[Kennya Allen]

“’Kennya, eu inteleg ca tu esti devoratoare?’ Sa ma scuzi? De cand ai tu dovada ca sunt eu devoratoare? Pe ce argument mergi tu ca eu sunt o devoratoare? Acuzatiile tale nedovedite sunt nule in comparatie cu dosarul meu.”

Kennya isi intoarse bagheta de la ceafa barbatului si se apropie vertiginos de Rosalie. Uita ca erau in pragul usii, unde ucigasul avea ocazia sa atace fara ca ele sa observe, iar tradatorul din randul oficialilor putea sa fuga fara nici un efort. Fetele lor aproape se atingeau, iar ochii Kennyei pareau sa scapere scantei. Amandoua stiau foarte bine din ce grupuri faceau parte. De mult fosta viperina era, poate, in cap de lista cand era vorba de Devoratorii Mortii. Dar si asa, nu exista nici o proba sau marturie ca acest fapt era adevarat. Era singurul lucru care oferea o stare de agitatie continua in comunitatea vrajitoreasca, in special Ministerului Magiei. Kennya puse mana pe perete, chiar in dreptul capului lui Rosalie si continua.

“Uite papusa. Vad ca vorbesti mult despre exceptii. Dar stii cu adevarat ce inseamna o exceptie in cazul asta? De fapt, mai precis… Cu cine ai de gand sa faci aceasta exceptie? Eu n-am de gand sa-mi calc pe mandrie pentru un criminal de rand si cu atat mai putin pentru beneficiile acestui Minister de doi bani si a persoanelor ca tine. E adevarat ca nu o sa pot mobiliza taratura de acolo singura, avand in vedere ca sunt 100% sanse sa o aiba pe femeia aia ostatica si o bagheta bine tinuta in mana, dar asta nu inseamna ca nu pot sa-mi port singura de grija. Indiferent de ce aleg, pana la urma drumurile noastre se vor despartii fara ca nici una sa fie intr-un pericol de moarte… Momentan.”

Kennya nu stia daca asta era o alta amenintare pentru viitoarele confruntari din Ordin si Devoratori. Dar pana la urma viitorul era viitor, iar prezentul prezent. Avea destul timp sa se gandeasca la lucrurile ce se vor intampla maine, poimaine sau chiar peste un an. Dar in momentul de fata, singurul lucru cu adevarat important era sa termine cu bine aceasta misiune data de Ministru. Pana la urma acesta ii promisese ceva ce era departe de a fi refuzat. Kennya se indeparta de Rosalie si se intoarse spre oficialul care, spre mirarea amandorura, inclusiv a lui, nu fugise. Il impinse iar de la spate si ii ordona sa se uite inauntru in cazul in care erau atacati chiar la intrare.