In umbra singuratatii

[Odette B. Malfoy]

Ray reusi cu greu sa ma convinga sa merg la Sediu dar pana la urma stiam ca nu aveam cum sa raman acolo fiind trei contra unul.
Ajunsesem repede la Sediu. Devoratorii incepeau sa anunte ca Ryan s-a intors din morti ceea ce era imposibil. Dupa ce Eric le spuse ca nu este Ryan ci Ray se linistira. Apoi m-am lasat condusa de fratele lui Ryan in camera mea.
Ne-am asezat amandoi pe marginea patului. Ma uitam prin camera vazand ca roba pe care am purtat-o in noaptea in care Ryan a fost ucis. Aceasta zacea intr-un colt al camerei plina de sange.
"Te-ai ranit in lupta aia?" intreba Ray ganditor.
"Nu..." i-am zis dandu-mi seama ca se uita si el la roba din coltul camerei. Am chemat repede spiridusul de casa spunandu-i:
"Te rog sa iei acea roba de acolo si sa ii dai foc".
Ray ma privi dubios dar l-am linistit spunandu-i inca o data ca nu fusesem ranita. Stateam pe pat si ma uitam ganditoare la tavan, eram foarte trista. Simteam ca nu mai am suflet. Lacrimile incepura iar sa imi cada pe chipul obosit. Ray sa uita la mine indurerat si incerca sa ma linisteasca.
"Lily ce a fost a fost, trebuie sa treci peste. Stiu ca e greu dar nu vei sta toata viata suparata." spuse Ray punandu-mi o mana pe umar.
"Tu nu intelegi ca este numai vina mea? Ma simt vinovata pentru tot deoarece eu m-am certat cu Ryan si nu am mai apucat sa-i spun ca tin la el ca imi pare foarte rau ca l-am atacat si ca am zis tot ce am zis. Toata viata o sa traiesc cu acest sentiment de vinovatie" i-am spus luand o gura mare de aer. Ray se uita la mine cu ochii in lacrimi si intelese tot. Nu mai stia ce sa zica asa ca ma imbratisa apoi se ridica si spuse:
"Trebuie sa ma duc la bucatarie."
"Bine atunci pleaca" i-am spus incercand sa imi mai stapanesc plansul. Ray inca nu pleca si mi-am dat seama ce asteapta. Vroia ca eu sa vin cu el si sa mananc ceva.
"Ray asteapta sa ma potolesc nu pot sa merg la bucatarie plangand in halul asta. Dupa ce ma schimb de roba asta plina de noroi vin. Dute inainte si spune-i lui Alice ca o rog frumos sa-ti dea sa citesti ultima scrisoare. Stie ea despre ce e vorba. Si sa te asezi pe un scaun inainte sa o citesti." i-am spus stiind ca va avea un mic soc dupa ce o citeste.