Ganduri

[Ema Snow]

" 'Nu uita ca nu ma pot vedea - ca rolul meu este limitat in a fi cel vazut in oglinda.' --- Jacques Rigaut "
Deveneam constienta de adancimea acestor cuvinte.
" - Nox" i-am soptit baghetei.
lumina disparu, iar eu am ramas oarba in intunericul brusc. Stiam prea bine unde pe noptiera mea trebuia sa-mi las cartea ca sa nu cada si sa nu fie asezata pe altceva. Ochilor mei le lua doar cateva zeci de secunde sa se adapteze. Multumesc Domnului pentru pupile dilatate! Camera era aproape la fel de luminoasa ca si ziua, dar totul era cufundat in nuante negricioase si umbre. M-am uitat la ceasul de mana de pe noptiera. 03:26. Citisem inca de la ora de culcare, iar acum, cand in sfarsit m-am decis sa ma opresc, nu mai aveam somn.
Mi-am luat roba peste pijama si am iesit din camera incet, in liniste. Ecoul pasilor mei parea prea galagios acum, pe coridorul pustiu. M-am oprit. Liniste. M-am asezat pe suportul prafuit al unei armuri si probabil am adormit, fiindca nu imi amintesc cand a venit persoana ce acum ma striga intr-o soapta.
" - Hei! Hei!"