Ganduri

[Odette B. Malfoy]

Eram putin speriata. Eu aveam teama de inaltimi dar, trebuia sa fac asta. Ma simteam obligata. Mi-am pus mainile pe pe perete iar semnul intunecat se putea vedea foarte bine.
Imediat ce mi-am dat seama ca se vede asa de bine am vazut ca Ema si George abordara niste figuri vigilente.
"Aproape l-am luat." am zis gafaind intinzand o mana dupa scut.
Am intins incet mana stanga apoi am lasat-o repede pentru ca semnul incepuse sa ma arda.
M-am dat jos de pe pervaz, tinandu-ma de mana stanga.
Ema ma intreba daca sunt bine.
"Da." i-am spus cand durerea se mai domoli.
Pielea din jurul semnului era rosie iar semnul foarte accentuat. Ema si George se uitau putin mirati la mine.
"Daca e prea greu pentru tine sa dai un scut jos de pe un perete n-ai decat sa pleci iti dau voie." spuse George pe un ton batjocoritor.
M-am uitat urat la el urcandu-ma pe pervaz luand scutul cat de repede posibil.
Mare greseala am facut in momentul in care m-am dat jos de pe pervaz cu scutul in mana. Mana incepu sa imi arda atat de tare incat am aruncat scutul cazand in genunchi incepand sa tip de durere.
Imploram iertare dar degeaba oricum eram sigura ca daca Lordul Intunecat nu va veni acolo sa ma omoare sau sa ma tortureze nu venea pentru ca vroia sa se gandeasca la o moarte cat mai crunta.