Necesitatea de a face ceva

[Ramona Neardow]

Ramona isi roti ochii, din nou, prin camera care acum arata infricosator de luminata, ceea ce te facea sa te gandesti la spirite.
„Uite-o!” tipa Ramona, fara sa isi dea seama ca o sperie ingrozitor pe prietena sa. „Uite! Uite cartea!” continua aceasta entuziasmata.
Bell, care parea sa aiba aceeasi insufletire ca si Ramona, inainta rapid spre carte si o deschise avand gandul indreptat doar spre camera in care se aflau si medalionul care i se parea ciudat de cunoscut.
De data aceasta, manualul o lasa pe Bell sa ii rasfoiasca paginile foarte subtiri si ingalbenite; doar ca ceva era ciudat, fiecare pagina continea imagini si explicatii in legatura cu odaia in care se aflau.
„-Bell, pune cartea jos!” spuse cercetasa incremenita si aproape speriata.
„-De ce?” intreba Bell la fel de uimita ca si Ramona.
„-Cred ca vede ce facem, adica uite ce atent se uita in directia noastra!” raspunse eleva in momentul in care astropuful incepu sa se apropie de ele.
Bell scapa cartea din mana si o trase pe Ramona cu ea, in alt colt al camerei.
„-Oare ce se va intampla daca va deschide cartea?” intreba mica cercetasa cu emotie.