Mister pe coridor

[Odette B. Malfoy]

Ma bucuram ca Nereida ma intrebase daca vreau sa o insotesc in turn. Chiar nu eram de parere ca trebuia sa se duca singura.
"Acum hai sa mergem la masa, desi nu prea mai vreau sa mananc acum." i-am spus zambind.
Viperina imi zambi si ea si spuse ca ar trebui sa mancam macar putin, sa mai prindem forta. Am inceput sa rad, dar am asculat-o pentru ca avea dreptate.
Eram foarte ganditoare si abia daca faceam cativa pasi apoi iar ma opream.
"Esti bine?" ma intreba Nereida.
"Da cred ca da." i-am spus uitandu-ma la peretele din dreapta mea. Mi se parea ca arata ciudat.
M-am apropiat incet de el si l-am atins. O scena ingrozitoare imi trecu prin fata ochilor in clipa aia: eram in turn si acolo ne astepta un om inbracat in negru, care rostea niste cuvinte in reptomita.
'Veti muri.' spunea acesta.
Am luat imediat mana de pe perete. Acea viziune sau ce era ma facu sa ma dezechilibrez. Noroc de Nereida care ma prinse de mana. Ma intreba ce am patit.
"Nimic." am zis pentru ca nu vroiam sa o sperii cu ceea ce vasusem .
"Imi ascunzi ceva." spuse Nereida cercetandu-ma cu privirea.